Medicament pentru COVID, retras din UE. Pastila a avut de suferit după ce s-a constatat că are o eficacitate de doar 30%
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Elena Florea, Psiholog Clinician și Psihoterapeut, a vorbit, în exclusivitate, pentru DC Medical, despre provocările pe care le pot întâmpina părinții în perioada în care cei mici...
Pandemie COVID-19. Măsurile impuse pe perioada situației de urgență prevăd izolarea la domiciliu. Atfel că, cei mici trec prin niște schimbări majore din punct de vedere al programului și al modului de învățare.
Școala a devenit Teleșcoala, temele și joaca se petrec numai în casă, iar socializarea a rămas în mediul online.
Psihologul Elena Florea spune că aceste schimbări pot provoca anumite schimbări în comportamentul copilului.
"Consider că până în momentul dat, nu putem vorbi despre schimbări importante în comportamentul copilului. Sigur că pentru copii care merg la scoală, s-a schimbat un pic rutina. Lecțiile se fac fie prin intermediul platformelor de învățare ( unde nu există interacțiune cu învățătorul sau profesorul), fie prin intermediul platformelor care permit o interacțiune vizuala și audio cu cadrul didactic. În cazul primului tip de platforme, apare lipsa de interes, de motivație din partea copilului („doamna a trimis alte fișe pe care trebuie să le fac, nu îmi place")", explică psihologul.
Mai mult, psihologul spune că schimbarea modului de învățare al celor mici poate deveni o provocare pentru cei mari.În unele cazuri, părintele îmbracă rolul profesorului, ceea ce poate duce la confuzie în rândul copiilor.
"Un alt aspect neplăcut este că părintele înlocuiește profesorul în partea de predare și explicare a lecțiilor, provocând sentimente de frustrare (pentru părinte ) din cauza faptului că nu are aceeași autoritate că și profesorul, învățătorul. De asemenea, copilul este derutat apare confuzia de rol („mama sau tata este profesor sau părinte?). În relația dintre copil și părinte pot apărea conflicte. În situația platformelor de tip audio-video, învățătorul, profesorul, în măsură posibilităților, preda lecțiile ca în sala de clasă, ceea ce înseamnă că dispare confuzia de rol. Faptul că elevul vede că și colegii săi stau în casa, îi trezește un sentiment de apartenta la grup („nu sunt singur, și colegii mei fac același lucruri că și mine"). Simplul fapt că îi vede și și îi aude îi crează o stare de bine.
În final, indiferent de tipul de modalitate de teleșcoală ales de către profesori, important este că cei mici să aibă o rutină zilnică", spune aceasta.
O altă provocare pentru părinți este aceea de a-i motiva pe cei mici să studieze.
"Provocările întâmpinate de părinți, sunt multe, începând cu metoda de predare a lecțiilor și finalizând cu autoritatea în calitate de „profesor", „învățător" pentru propriul copil. Ceea ce nu este ușor nici din perspectiva copilului nici a părintelui. Părinții pot folosi același metode de motivare folosite că și până acum. Doar cadrul s-a schimbat", arată expertul.
Prea mult stat în casă duce la plictiseală. Psihologul spune că cei mici trebuie să aibă un program bine stabilit, care să includă diverse activități și joacă.
"Stările de agitație, plictiseala, într-o astfel de context, pot fi evitate prin crearea unor rutine zilnice. O zi o pot împarți pe diverese activități: între 8:00-9:00 ne trezim, apoi ne jucâm dacă sunt copiii mici- daca sunt copiii mari – lecții, apoi se ia prânzul - După prânz, copilul mic poate dormi, copilul se odihnește și el activ – făcând activități care îi fac placere - timp de aprox. 1 ora, apoi își face temele, apoi iar se joacă, etc. În funcție de vârsta copilului, părintiii se pot juca cu copiii: lego, monopoly, headbanz, nu te supară frate sau pot colora împreună, pot dansa..etc. Este bine, că în programul lor să existe activități fizice", subliniază Elena Florea.
De asemenea, pot exista cazuri în care cei mici pot experimenta stări de depresie și anxietate în această perioadă.
"Pentru începutul perioadei de izolare socială, copiii care au o toleranță scăzută la frustrare, pot experimenta stări de anxietate. Cu cât timpul trece, pot apărea și sentimente de tristețe crescută. Raționamentele pentru apariția unor simptome specifice tulburărilor de mai sus sunt: lipsa interacțiunilor sociale (nu se mai intalnesc cu colegii, prietenii) ,faptul că își văd părinții îngândurați și nu stiu de ce se întâmplă acest lucru. Mai exact, anxietatea poate apărea atunci când părinții nu expun copiilor adevăratele motive pentru care ei stau în casa sau pentru care au stări de furie, de îngrijorare (șomajul tehnic, insecuritatea financiară, rate la bănci etc)", recomandă psihologul.
Părinți joacă un rol important în echilibrul emoțional și psihic al copiilor, astfel că, cei mici pot fi ajutați de către aceștia să prevină sau să iasă dintr-o stare de anxietate sau depresie.
"Parintiii își pot ajuta copii prin dezvoltarea unei relații sincere. Este indicat că părintele să își spună îngrijorările dar și posibilele soluții la dificultățile apărute. De asemenea, daca părinții, observa că copilul manifesta stări de anxietate, are dificultăți de a adormi, lipsa apetitului într-o perioada de maxim 2 săptămâni, să contacteze un psiholog", a mai spus aceasta.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Long COVID afectează majoritatea persoanelor care au fost infectate cu coronavirus. Dar în cât timp trec simptomele.
Cercetătorii spun adevărul despre măștile de protecție pe care le-am purtat în timpul pandemiei de COVID.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.