Prof dr Bogdan Popescu, prorector Cooperare europeană și internațională UMF București, a vorbit la o dezbatere online și despre avantajele pe care le aduc spitalele pavilionare în lupta contra noului...
Spitalele pavilionare. Bogdan Popescu, prorector Cooperare europeană și internațională UMF București și profesor de Neurologie la Spitalul Colentina, a vorbit, la o dezbatere online organizată de DC Media Group, despre transformările prin care trece Spitalul Colentina pentru a trata pacienții cu COVID-19 care au și comorbidități.
”Este spital suport, a intrat într-o serie de transformări pentru că nu e spital de Boli Infecțioase. (...) Sperăm să asigurăm asistența medicală pentru un număr cât mai mare de pacienți care vor avea nevoie de noi. (…) Spitalul Colentina s-a golit complet. În momentul de față nu mai există pacienți internați la Colentina.
(…) Spitale pavilionare – oferă acest avantaj al posibilității de a separa și controla mult mai bine în funcție de fiecare clădire în parte. Un spital care e monobloc e mai greu de supravegheat”, afirmă prof dr Bogdan Popescu.
Acesta a mai amintit că Spitalul Colentina are avantajul proximității cu Institutul Matei Balș, anjagații primei unități medicale fiind instruiți. ”Institutul Matei Balș va apela atunci când există o comorbiditate specifică la Spitalul Colentina. (…) Spitalul Colentina acoperă o parte dintre specialități, nu toate; nu e inclusă Psihiatria printre ele – medicii psihiatri vor lucra în ambulator”, detaliază prof dr Bogdan Popescu.
Medicul a mai vorbit despre un mesaj venit dinspre psihologi și psihiatri: ”A apărut un mesaj care arată o solidaritate extraordinară a colegilor noștri psihiatri sau psihologi și care este destinat medicilor în sensul în care este o listă de colegi psihoterapeuți care își pun la dispoziție pro bono consultanță specială pentru personalul medical care trece prin niște momente diverse, chiar și panică. Oamenii reacționează diferit în astfel de situații, știm cu toții. (…) Este firesc ca în fața unei amenințări față de care nici nu ști cât de protejat ești, nici cum va evolua situația, ai o familie acasă. Este normal să apară în rândul personalului medical o astfel de reacție”, a arătat prof dr Bogdan Popescu.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
