Cercetătorii au găsit explicația faptului că mai mulți bărbați decât femei se infectează cu COVID-19 și că ei au risc mai mare să moară.
COVID-19: Dovezile dintr-un studiu amplu efectuat pe câteva mii de pacienți arată că bărbații au concentrații mai mari de enzimă de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) în sângele lor decât femeile. Deoarece ACE2 permite coronavirusului să infecteze celulele sănătoase, acest lucru poate ajuta la explicarea motivului pentru care bărbații sunt mai vulnerabili la COVID-19 decât femeile.
Studiul publicat luni în European Heart Journal (link direct), a constatat, de asemenea, că pacienții cu insuficiență cardiacă care iau medicamente care vizează sistemul renină-angiotensină-aldosteron (RAAS), cum ar fi inhibitorii enzimei care transformă angiotensina (ACE) sau blocanții receptorilor de angiotensină (ARBs), nu au avut concentrații mai mari de ACE2 în sângele lor.
Dr. Adriaan Voors (MD-PhD), profesor de cardiologie la Centrul Medical Universitar Groningen (Olanda), care a condus studiul, a declarat: „Descoperirile noastre nu susțin întreruperea acestor medicamente la pacienții cu COVID-19, așa cum a fost sugerat prin rapoarte anterioare".
Unele cercetări recente au sugerat că inhibitorii RAAS ar putea crește concentrațiile de ACE2 în plasmă - partea lichidă a sângelui - crescând astfel riscul de COVID-19 pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare care iau aceste medicamente. Studiul de față, însă, indică faptul că nu este cazul, deși cercetătorii au privit doar concentrațiile de ACE2 în plasmă, nu și în țesuturi, precum țesutul pulmonar. În plus, studiul nu poate oferi dovezi definitive asupra efectelor inhibitorilor RAAS la pacienții cu COVID-19. Concluziile sale sunt limitate în principal la pacienții cu insuficiență cardiacă, iar pacienții nu au avut COVID-19, astfel încât cercetătorii nu pot oferi o legătură directă între cursul bolii și concentrațiile plasmatice ACE2.
Prof Voors a spus: "ACE2 este un receptor pe suprafața celulelor. Se leagă de coronavirus și îi permite să intre și să infecteze celulele sănătoase după ce a fost modificat de o altă proteină de pe suprafața celulei, numită TMPRSS2. ACE2 sunt prezente în plămâni și, prin urmare, se crede că joacă un rol crucial în progresia tulburărilor pulmonare legate de COVID-19".
Prof Voors și colegii săi studiau deja diferențele în markerii bolii în sângele bărbaților și al femeilor înainte de apariția pandemiei de coronavirus. Rezultatele au devenit disponibile la scurt timp după începerea pandemiei.
Autorul principal al studiului, dr. Iziah Sama de la UMC Groningen, a declarat: „Când am descoperit că unul dintre cei mai puternici biomarkeri, ACE2, era mult mai mare la bărbați decât la femei, mi-am dat seama că acest lucru avea potențialul de a explica de ce bărbații erau mai probabil să moară din cauza COVID-19 decât femeile".
Cercetătorii au măsurat concentrațiile de ACE2 în probe de sânge prelevate de la două grupuri de pacienți cu insuficiență cardiacă din 11 țări europene (Olanda, Marea Britanie, Germania, Franța, Grecia, Slovenia, Serbia, Italia, Norvegia, Polonia și Suedia). În primul grup au fost 1.485 de bărbați și 537 de femei, cohorta index, care a fost concepută pentru a testa ipotezele cercetătorilor. Apoi cercetătorii și-au validat rezultatele pe un al doilea grup, de 1.123 de bărbați și 575 de femei, cohorta de validare.
Vârsta medie (medie) a participanților la cohorta index a fost de 69 de ani pentru bărbați și 75 de ani pentru femei, iar în cohorta de validare a fost de 74, respectiv 76 de ani.
Când cercetătorii au analizat o serie de factori clinici care ar putea juca un rol în concentrațiile de ACE2, inclusiv utilizarea inhibitorilor ACE, ARB și antagoniști ai receptorilor de mineralocorticoizi (MRAs), precum și un istoric de boală pulmonară obstructivă cronică, by-pass coronarian și fibrilație atrială, au descoperit că sexul masculin a fost cel mai puternic predictor al concentrațiilor crescute de ACE2. În cohorta index, inhibitorii ACE, ARBS și MRAs nu au fost asociați cu concentrații plasmatice mai mari de ACE2, iar în cohorta de validare, inhibitorii ACE și ARB au fost asociați cu concentrații mai mici de ACE2, în timp ce MRA-urile au fost asociate slab doar cu concentrații mai mari.
„În conformitate cu cunoștințele noastre, acesta este primul studiu substanțial care a examinat asocierea între concentrațiile plasmatice de ACE2 și utilizarea blocantelor sistemului renină-angiotensină-aldosteron la pacienții cu boli cardiovasculare. Nu am găsit nicio dovadă că inhibitorii ACE și ARBs au fost legați de concentrații crescute de ACE2 în plasmă. De fapt, au prezis concentrații mai scăzute de ACE2 în cohorta de validare, deși nu am văzut acest lucru în cohorta index", a spus Prof Voors.
„Efectul MRA-urilor asupra concentrațiilor ACE2 nu este clar, deoarece creșterea slabă a concentrațiilor în cohorta de validare nu a fost observată în cohorta index. Descoperirile noastre nu sugerează că ARM ar trebui întrerupte la pacienții cu insuficiență cardiacă care dezvoltă COVID-19. Acestea sunt un tratament foarte eficient pentru insuficiența cardiacă, iar efectele ipotetice asupra infecției virale ar trebui să fie cântărite cu atenție contra beneficiilor lor dovedite", a spus el.
ACE2 se găsește nu numai în plămâni, ci și în inimă, rinichi și țesuturile care căptușesc vasele de sânge și există niveluri deosebit de ridicate în testicule. Cercetătorii speculează că reglementarea sa în testicule ar putea explica parțial concentrații mai mari de ACE2 la bărbați și de ce bărbații sunt mai vulnerabili la COVID-19.
Alte limitări ale studiului includ faptul că cercetătorii au măsurat doar concentrațiile de ACE2 în plasmă, nu și în țesuturi, astfel încât nu pot fi siguri că concentrațiile în sânge sunt similare cu cele observate în țesuturi; ACE2 în țesuturile pulmonare este considerat a fi important pentru infecția virală a plămânilor, nu concentrațiile de ACE2 în sânge.
Într-un editorial care însoțește studiul, profesorul Gavin Oudit, de la Universitatea din Alberta, Canada, și profesorul Marc Pfeffer, de la Spitalul Brigham and Women's, Harvard Medical School, SUA, scriu: „În timp ce ne confruntăm cu pandemia COVID-19 aflată într-o expansiune rapidă și în absența datelor definitive, rezultatele Sama și ale colegilor săi obținute la pacienții cu insuficiență cardiacă în perioada pre-COVID-19 oferă dovezi de susținere a continuării administrării inhibitorilor ACE sau ARB la pacienții cu risc de infecție cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, acest domeniu evoluează atât de rapid încât acum avem două studii observaționale privind utilizarea inhibitorilor ARB / ACE la pacienții spitalizați cu COVID-19, care nu prezintă niciun risc crescut pentru pacienții cu COVID-19 și chiar sugerează un beneficiu posibil". (Al doilea studiu, link direct)
Studiul este unul dintr-o serie de cercetări, recenzii clinice, editoriale și documente de discuței despre COVID-19 și bolile cardiovasculare, care urmează să fie publicat într-un număr special al European Heart Journal, joi, 14 mai.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
