Noi cercetări dezvăluie că infecția COVID-19 atacă plămânii într-o manieră mult diferită de gripa. De asemenea, arată felul în care organismul luptă să acopere aceste distrugeri....
Spre deosebire de majoritatea bolilor respiratorii, au fost observate impacturi semnificative asupra vaselor de sânge în plămâni a șapte pacienți COVID-19. Țesutul pulmonar al acestor pacienți a fost comparat cu țesutul pulmonar de la șapte persoane care au murit de pneumonie cauzată de gripă.
Au existat dovezi că COVID-19 atacă mucoasa vaselor de sânge și plămânii pacienților COVID-19 aveau multe cheaguri de sânge minuscule și au crescut noi vase de sânge ca răspuns, potrivit studiului publicat în New England Journal of Medicine.
Rezultatele susțin rapoarte ale medicilor care tratează pacienți cu COVID-19 de leziuni răspândite la vasele de sânge pulmonare și prezența cheagurilor de sânge care nu sunt tipice într-o boală respiratorie, a raportat Washington Post.
„Ceea ce diferă de COVID-19 este că plămânii nu se rigidizează, rănesc sau distrug înainte de a exista hipoxie (privare de oxigen)”, a declarat co-autorul studiului dr. Steven Mentzer, profesor de chirurgie la Harvard Medical School.
Constatarea că „plămânii de la pacienții cu COVID-19 au avut o creștere semnificativă nouă a vaselor a fost neașteptată”, au adăugat cercetătorii.
Aceasta poate să fi fost o încercare a plămânilor de a obține mai mult oxigen în țesutul lipsit cu oxigen, a spus Mentzer pentru Post. „Este posibil să fie unul dintre lucrurile care îmbunătățește starea oamenilor”, a spus el.
Mentzer și colegii săi au încercat, de asemenea, să identifice factori genetici sau de alți factori care ar putea ajuta la identificarea persoanelor care sunt cele mai sensibile la boala gravă COVID-19, dar nu au fost capabili să identifice niciunul.
Câteva grupuri de persoane au fost cel mai greu lovite de COVID-19, inclusiv pacienți mai în vârstă, cei cu boli de bază precum diabetul și americanii de culoare, a raportat Post.
Alți cercetători au descoperit leziuni similare și cheaguri de sânge neașteptate în alte organe, cum ar fi rinichii și inima, la pacienții cu COVID-19.
Studiul, aici.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
