Noi cercetări dezvăluie că infecția COVID-19 atacă plămânii într-o manieră mult diferită de gripa. De asemenea, arată felul în care organismul luptă să acopere aceste distrugeri....
Spre deosebire de majoritatea bolilor respiratorii, au fost observate impacturi semnificative asupra vaselor de sânge în plămâni a șapte pacienți COVID-19. Țesutul pulmonar al acestor pacienți a fost comparat cu țesutul pulmonar de la șapte persoane care au murit de pneumonie cauzată de gripă.
Au existat dovezi că COVID-19 atacă mucoasa vaselor de sânge și plămânii pacienților COVID-19 aveau multe cheaguri de sânge minuscule și au crescut noi vase de sânge ca răspuns, potrivit studiului publicat în New England Journal of Medicine.
Rezultatele susțin rapoarte ale medicilor care tratează pacienți cu COVID-19 de leziuni răspândite la vasele de sânge pulmonare și prezența cheagurilor de sânge care nu sunt tipice într-o boală respiratorie, a raportat Washington Post.
„Ceea ce diferă de COVID-19 este că plămânii nu se rigidizează, rănesc sau distrug înainte de a exista hipoxie (privare de oxigen)”, a declarat co-autorul studiului dr. Steven Mentzer, profesor de chirurgie la Harvard Medical School.
Constatarea că „plămânii de la pacienții cu COVID-19 au avut o creștere semnificativă nouă a vaselor a fost neașteptată”, au adăugat cercetătorii.
Aceasta poate să fi fost o încercare a plămânilor de a obține mai mult oxigen în țesutul lipsit cu oxigen, a spus Mentzer pentru Post. „Este posibil să fie unul dintre lucrurile care îmbunătățește starea oamenilor”, a spus el.
Mentzer și colegii săi au încercat, de asemenea, să identifice factori genetici sau de alți factori care ar putea ajuta la identificarea persoanelor care sunt cele mai sensibile la boala gravă COVID-19, dar nu au fost capabili să identifice niciunul.
Câteva grupuri de persoane au fost cel mai greu lovite de COVID-19, inclusiv pacienți mai în vârstă, cei cu boli de bază precum diabetul și americanii de culoare, a raportat Post.
Alți cercetători au descoperit leziuni similare și cheaguri de sânge neașteptate în alte organe, cum ar fi rinichii și inima, la pacienții cu COVID-19.
Studiul, aici.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
