Fiecare celulă din corp are nevoie de magneziu, astfel că, în momentul în care se produce o carență, apar mai multe simptome care îți pun sănătatea în...
Magneziul este un mineral care joacă un rol extrem de important în funcțiile nervilor și ale mușchilor, reglarea glicemiei și a tensiunii arteriale, cât și în producția energiei.
O lucrare (link direct) din noiembrie 2011, publicată în „American Journal of Clinical Nutrition” a raportat că femeile americane, care nu utilizează suplimente alimentare, consumă în medie 234 mg de magneziu zilnic - un deficit în comparație cu doza zilnică recomandată de 310 până la 320 mg.
Simptome
Simptomele precoce ale deficienței de magneziu, precum greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare, slăbiciune și oboseală, sunt neobișnuite la persoanele sănătoase, chiar dacă au un aport redus de magneziu. Asta pentru că organismul compensează aportul scăzut prin reducerea pierderii de magneziu prin rinichi și creșterea absorbției acestuia prin intestin. Deficiența gravă de magneziu este adesea cauzată de afecțiuni sau medicamente care reduc absorbția intestinală sau cresc pierderea de magneziu prin urină.
Deficiența de magneziu poate provoca slăbiciune musculară sau crampe, o funcție nervoasă anormală, amorțeală sau furnicături. De asemenea, un nivel scăzut de magneziu poate afecta inima, provocând bătăi neregulate ale inimii. Durerea în piept poate apărea din cauza bătăilor neregulate ale inimii sau a spasmelor arterelor care furnizează sânge. Mai mult, se pot produce crize sau modificări de personalitate, deoarece o lipsă severă de magneziu poate provoca o activitate electrică excesivă în creier.
Deficiența de magneziu fără simptome
O lucrare (link direct) din mai 2013, publicată în „Advances in Nutrition"” din mai 2013 a menționat că 60% dintre americani consumă mai puțin magneziu decât doza zilnică recomandată. Pe termen lung, aportul insuficient de magneziu poate epuiza treptat depozitele din corp. Dar, deoarece declinul are loc treptat, simptomele tipice de deficiență pot fi absente.
Chiar și fără simptome, aportul cronic scăzut de magneziu poate prezenta riscuri pentru sănătate.
Un studiu (link direct) din februarie 2012, publicat în „Jurnalul Clinic al Rinichilor” raportează că aportul scăzut de magneziu este asociat cu riscuri crescute de diabet de tip 2, tensiune arterială ridicată, boli coronariene și sindrom metabolic. Persoanele cu sindrom metabolic au hipertensiune arterială, exces de greutate corporală în jurul abdomenului și niveluri anormale de zahăr în sânge. Aceste anomalii cresc riscul de diabet, boli de inimă și accident vascular cerebral.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
