Deficiența de magneziu. Când devine un pericol
Fiecare celulă din corp are nevoie de magneziu, astfel că, în momentul în care se produce o carență, apar mai multe simptome care îți pun sănătatea în...
Magneziul este un mineral care joacă un rol extrem de important în funcțiile nervilor și ale mușchilor, reglarea glicemiei și a tensiunii arteriale, cât și în producția energiei.
O lucrare (link direct) din noiembrie 2011, publicată în „American Journal of Clinical Nutrition” a raportat că femeile americane, care nu utilizează suplimente alimentare, consumă în medie 234 mg de magneziu zilnic - un deficit în comparație cu doza zilnică recomandată de 310 până la 320 mg.
Simptome
Simptomele precoce ale deficienței de magneziu, precum greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare, slăbiciune și oboseală, sunt neobișnuite la persoanele sănătoase, chiar dacă au un aport redus de magneziu. Asta pentru că organismul compensează aportul scăzut prin reducerea pierderii de magneziu prin rinichi și creșterea absorbției acestuia prin intestin. Deficiența gravă de magneziu este adesea cauzată de afecțiuni sau medicamente care reduc absorbția intestinală sau cresc pierderea de magneziu prin urină.
Deficiența de magneziu poate provoca slăbiciune musculară sau crampe, o funcție nervoasă anormală, amorțeală sau furnicături. De asemenea, un nivel scăzut de magneziu poate afecta inima, provocând bătăi neregulate ale inimii. Durerea în piept poate apărea din cauza bătăilor neregulate ale inimii sau a spasmelor arterelor care furnizează sânge. Mai mult, se pot produce crize sau modificări de personalitate, deoarece o lipsă severă de magneziu poate provoca o activitate electrică excesivă în creier.
Deficiența de magneziu fără simptome
O lucrare (link direct) din mai 2013, publicată în „Advances in Nutrition"” din mai 2013 a menționat că 60% dintre americani consumă mai puțin magneziu decât doza zilnică recomandată. Pe termen lung, aportul insuficient de magneziu poate epuiza treptat depozitele din corp. Dar, deoarece declinul are loc treptat, simptomele tipice de deficiență pot fi absente.
Chiar și fără simptome, aportul cronic scăzut de magneziu poate prezenta riscuri pentru sănătate.
Un studiu (link direct) din februarie 2012, publicat în „Jurnalul Clinic al Rinichilor” raportează că aportul scăzut de magneziu este asociat cu riscuri crescute de diabet de tip 2, tensiune arterială ridicată, boli coronariene și sindrom metabolic. Persoanele cu sindrom metabolic au hipertensiune arterială, exces de greutate corporală în jurul abdomenului și niveluri anormale de zahăr în sânge. Aceste anomalii cresc riscul de diabet, boli de inimă și accident vascular cerebral.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Long COVID, impact asupra creierului
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID-19, evoluție neașteptată
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
