Conf. dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București, a discutat la Academia de Sănătate despre tratamentele administrate bolnavilor de...
La emisiunea Academia de Sănătate, conf. dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București, a subliniat ce tratamente le-au fost date pacienților cu COVID-19. Întrebată ce tratament este mai eficient, ea a răspuns: ”asta e o continuă dezbatere în ziua de azi. Știți bine că există câteva medicamente care au fost încercate în tratamentul acestei pandemii”.
Primul de care directorul medical a amintit este hidroxiclorochina.
”Vreau să vă spun că noi, în spital, am utilizat-o încă de la început, când au apărut primii pacienți. Dar, într-adevăr, am avut niște precauții în ceea ce privește administrarea, adică am administrat-o doar pacienților care nu aveau tulburări de ritm sau potențial aritmogen și atunci lucrurile au stat bine. Pe de altă parte, au existat mari controverse atât în privința ei ca și efect aritmogen, cât și morți de cauză cardiacă prin aritmii severe, cât și în asocierea ei cu alte medicamente ca azitromicina. Acesta a fost al doilea medicament utilizat. Vreau să vă spun în lotul nostru de pacienți tratați în spital, atât hidroxiclorochina, cât și azitromicina au fost bine tolerate de majoritatea pacienților, dar repet cu acel asterix: cu selectarea pacienților care primeau acel tratament pe baza antecedentelor și pe baza aspectului electrocardiografic”, detaliază conf dr Simin Florescu, la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu.
La Boli Infecțioase în București s-au mai folosit o combinație de medicamente antiretrovitrale utilizată în HIV: lopinavir și ritonavir. Nici această combinație, precizează specialista, ”nu a dovedit, nici ea, o eficiență deosebită. Și în plus cu niște efecte secundare foarte neplăcute pentru cei cu tulburări de tub digestiv importante, care, de foarte multe ori, au determinat stoparea tratamentului. Deci, niciunul dintre aceste medicamente nu are un efect dovedit în acest moment”, adaugă conf dr Simin Florescu.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
