Izolarea din pricina COVID crește tensiunea arterială

La al 46-lea Congres Argentinian de Cardiologie, desfășurat online, s-a discutat despre cum izolarea socială din timpul pandemiei COVID a dus la creșterea tensiunii arteriale la bolnavii care au ajuns la UPU.

”Admiterea la Urgență în timpul perioadei obligatorii de izolare socială a fost legată de o creștere cu 37% a șanselor de a avea tensiune arterială crescută - chiar și după luarea în considerare a vârstei, sexului, lunii, zilei și orei consultării și dacă pacientul a sosit cu ambulanța”, a declarat autorul studiului, medicul Matías Fosco de la Spitalul Universitar Fundația Favaloro, Buenos Aires.

Din 20 martie a fost instituită măsura izolării sociale obligatorii în Argentina. ”După ce a început izolarea socială, am observat că mai mulți pacienți care ajung în situații de urgență aveau tensiune arterială crescută. Am realizat acest studiu pentru a confirma sau respinge această impresie”, a spus dr. Fosco.

Studiul a fost realizat în secția de Urgență a Spitalului Universitar Fundația Favaloro. Frecvența hipertensiunii arteriale la pacienții cu vârsta de 21 ani și peste în timpul izolării sociale de trei luni (20 martie - 25 iunie 2020) a fost comparată cu două perioade de timp anterioare: aceleași trei luni în 2019 (21 martie - 27 iunie 2019) și cele trei luni imediat anterioare izolării sociale (13 decembrie 2019 - 19 martie 2020).

Tensiunea arterială este o măsurătoare standard la internarea în secția de urgență și aproape fiecare pacient (98,2%) internat între 21 martie 2019 și 25 iunie 2020 a fost inclus în studiu. Cele mai frecvente motive pentru internare au fost durerea toracică, respirația scurtă, amețeala, durerea abdominală, febra, tusea și hipertensiunea. La cercetare au participat 12.241 de pacienți, vârsta lor medie - de 57 de ani - , iar 45,6% au fost femei.

Dr. Héctor Deschle, președintele programului științific al Congresului Argentinian de cardiologie 2020, a declarat: „Acest studiu ilustrează daunele colaterale generate de izolare. A existat o scădere semnificativă a consultărilor cu boli de inimă, ceea ce duce inevitabil la complicații evitabile. Aș dori însă să subliniez daunele psihologice evidențiate de autori, pe care le percepem zilnic în consultări și care se exprimă ca frică, lipsă de speranță, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Acest lucru afectează relațiile interumane și sănătatea fizică”, potrivit unui comunicat al Societății Europene de Cardiologie.