Simptome atribuite hipertensiunii arteriale care arată altceva. Mituri demontate

Sunt multe simptome-mituri puse pe seama hipertensiunii arteriale, unele nu au nici măcar un sâmbure de adevăr. Iată cele mai comune concepții greșite legate de tensiunea ridicată:
Simptomele hipertensiunii arteriale, la început, sunt greu de remarcat. În ciuda pagubelor pe care hipertensiunea le poate provoca arterelor din inima, creier, rinichi și alte zone ale corpului, de obicei nu veți simți nimic până când tensiunea arterială nu va atinge niveluri extrem de ridicate. Iată câteva concepții greșite comune despre simptomele hipertensiunii arteriale:
Dureri de cap
Un mit vechi este acela că tensiunea arterială ridicată este o cauză frecventă a durerilor de cap. În realitate, numai o criză hipertensivă determină o durere de cap hipertensivă. O criză hipertensivă este definită ca tensiunea arterială sistolică de 180 mmHg sau mai mare și / sau o presiune diastolică de 120 mmHg sau mai mare, după ghidurile americane. Concluzia este că nu puteți privi durerile de cap ca fiind un simptom fiabil al hipertensiunii arteriale și nici nu puteți considera o lipsă de durere de cap ca un semn că tensiunea arterială este bine controlată.
Epistaxisul (sângerarea nazală)
La fel cum durerile de cap nu sunt simptomele obișnuite ale hipertensiunii arteriale, cu excepția persoanelor aflate într-o criză hipertensivă, epistaxisul (sângerările nazale) sunt semne de avertizare care au fost asociate în mod eronat cu tensiunea arterială crescută. Hipertensiunea arterială excesivă poate duce la apariția sângerărilor, dar să nu credeți că sunteți în ordine dacă nu aveți așa ceva.
Cea mai frecventă cauză a sângerărilor nazale este aerul uscat. Căptușeala interioară a nasului conține multe capilare. Când respirați aer uscat, membranele nazale pot deveni uscate, ceea ce face ca vasele mici de sânge să fie sensibile la sângerare.
Citește și: Hipertensiunea arterială secundară, cauze și simptome
De asemenea, este posibil să aveți un risc mai mare de apariție a hemoragiei nazale dacă luați în mod regulat aspirină și alte medicamente anticoagulante (care subțiază sângele), cum ar fi warfarina, apixaban, dabigatran, rivaroxaban, clopidogrel și prasugrel.
Dacă luați aceste medicamente și aveți frecvent hemoragii nazale, spuneți-i medicului dumneavoastră. Este posibil să aveți nevoie de modificări ale tratamentului.
Puseele de căldură
Dacă fața începe să se înroșească și vă simțiți încins, cauzele pot varia de la a fi supraîncălzit din cauza exercițiilor fizice până la o reacție la alcool sau alimente picante. Anumite produse cosmetice pot provoca înroșirea, la fel ca expunerea la soare sau vânt.
Dar înroșirea pielii nu se numără printre simptomele hipertensiunii arteriale. Este posibil să aveți hipertensiune arterială și să vă confruntați cu un puseu de căldură, dar hipertensiunea arterială nu este de obicei cauza acesteia. Dacă e vorba de o criză hipertensivă sigur veți avea și alte simptome.
Amețeli
Amețelile au fost, de asemenea, asociate cu tensiunea arterială ridicată, dar este mai probabil să experimentați astfel de senzații dacă aveți tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială). Anumite medicamente antihipertensive vă pot face să vă simțiți amețit, ceea ce este un semn că puteți avea nevoie de o doză mai slabă sau de un medicament diferit.
Citește și: Tensiunea arterială ridicată dimineața, ce boli poate ascunde
De asemenea, puteți prezenta amețeli ca un simptom de accident vascular cerebral, pentru care hipertensiunea arterială este principalul factor de risc. Dacă vă simțiți amețit și aveți alte simptome de accident vascular cerebral - cum ar fi o durere de cap bruscă, furnicături sau amorțeală (în special pe o parte a corpului), dificultăți de vorbire sau înțelegere, pierderea coordonării sau căderea facială – sunați imediat la 112.
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
-
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare
Managementul hipertensiunii și dislipidemiei, esențial. Importanța monitorizării și ajustării stilului de viață, semnificativ pentru reducerea riscului de infarct
Sindromul Wolff-Parkinson-White, afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane
Hipertensiunea, un pericol tăcut. Impactul major asupra creierului
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Cetonele, un aliat neașteptat pentru sănătatea inimii în diabetul de tip 2
Acest supliment îmbunătățește sănătatea inimii și are efect semnificativ și în cazul diabeticilor.
Aspartamul, asociat cu riscuri cardiovasculare. Crește semnificativ nivelul de insulină. Favorizează formarea plăcilor arteriale
Hipertensiunea arterială, pandemie tăcută. Avertisment: Amenințare globală subestimată
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Apa poate duce la creșterea colesterolului. Ce se întâmplă, de fapt, în organism
Raportul talie-înălțime, un predictor eficient al riscului cardiac
Fluctuațiile colesterolului cresc riscul de a dezvolta demență. Sănătatea cerebrală, afectată
Aceasta este boala gravă pe care o poți dezvolta dacă nu îți ții colesterolul sub control.
Colesterolul ridicat și riscurile bolii arteriale periferice. Semnele care nu trebuie ignorate
Mirosul fatal al colesterolului ridicat. Simptom banal poate semnala o boală periculoasă
Bacteriile din gură care pot declanșa atacuri de cord
Semnele hipertensiunii pe care le poți observa în ochi. Cum să îți reduci nivelul acesteia
Picioarele umflate, semn al insuficienței cardiace. Alte simptome care îți arată că ai probleme cu inima
Semnul de pe picioare care îți arată că ai probleme cu inima. Ești la risc major
Tai chi şi yoga ajută la scăderea hipertensiunii arteriale "pe termen scurt"
Pacienții cardiaci au o nouă șansă la viață. Se face deja și în România. Victor Costache: Cel mai în vârstă pacient avea 96 de ani și e bine și acum
Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă
Virusul respirator sincițial (VRS) poate crește riscul cardiac
Avertisment privind atacurile de cord silențioase. Simptomele pot trece neobservate
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Aritmia severă: simptome, cauze și tratament pentru bătăi neregulate ale inimii
Schimbări radicale în tratarea colesterolului și riscului cardiovascular
Colesterolul persistent, marker cheie al riscului cardiovascular asociat stilului de viață
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.