Medicii au un nou indice pentru descoperirea RAPIDĂ a pacienților cu COVID-19
Un indice bazat pe şapte variabile, printre care vârsta sau dificultatea de a respira, a fost creat de cercetători spanioli pentru a determina prognosticul pacienţilor COVID-19 care se prezintă la unităţile de pri...
La studiul pentru elaborarea acestui indice, denumit COVID-19/SEIMC, au participat mai multe spitale spaniole şi el se fundamentează pe o mare bază de date cu pacienţi COVID-19 spitalizaţi în Spania, coordonată de Spitalul Gregorio Marańón şi validată pe o cohortă de pacienţi internaţi în Spitalul Universitar La Paz, spitale din Madrid.
Indicele a fost dezvoltat cu ajutorul datelor studiului COVID-19@Spain, care a inclus pacienţi internaţi în 127 de spitale spaniole în primul val al pandemiei. Au fost exploatate 17 variabile pentru care acest studiu a demonstrat că au relevanţă prognostică.
COVID-19 are un curs foarte variabil, de la boală asimptomatică până la dezvoltarea unor complicaţii potenţial fatale.
În medicină sunt folosiţi indici predictivi de prognostic pentru a estima cât mai precis probabilitatea survenirii unui eveniment specific, cum ar fi o complicaţie gravă sau decesul, şi pentru a ajuta medicii să ia decizii bine fundamentate.
Șapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor
În cazul de faţă au fost identificate şapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor: vârsta, sexul, dificultatea de a respira, unii parametri sangvini, precum saturaţia de oxigen, valorile a două tipuri de leucocite (neutrofile şi limfocite) şi concentraţia de creatinină.
Pe baza acestor variabile se întocmeşte un indice cu valori de la 0 la 30, care permite clasificarea pacienţilor în funcţie de riscul de deces în următoarele 30 de zile, potrivit studiului ce a fost publicat în revista Thorax.
Un punctaj mai mic sau egal cu 2 indică un risc redus de deces, între 3 şi 5 un risc moderat, între 6 şi 8 un risc înalt şi între 9 şi 30 un risc foarte înalt.
Astfel, dezvoltarea şi validarea indicelui COVID-19/SEIMC permite clasificarea pacienţilor în patru categorii de risc: redus, mediu, înalt şi foarte înalt.
Medicii vor putea lua decizii clinice uşor şi rapid
Bolnavii cu risc redus (0-2 puncte) pot fi trataţi în ambulator, fără spitalizare, iar cei cu risc înalt (6-8 puncte) sau foarte înalt (9-30) trebuie să rămână internaţi în spital sau în unităţile de ATI. Pacienţii cu risc moderat (3-5 puncte) pot rămâne internaţi în unităţile destinate pacienţilor de complexitate mai redusă.
Acest indice predictiv le va permite medicilor ''să ia decizii clinice uşor şi rapid, pe baza evoluţiei posibile a pacientului şi riscului său de deces'', explică Spitalul Gregorio Marańón.
''Este un instrument inovator în lume pentru prezicerea evoluţiei unui pacient COVID-19 şi care va ajuta medicii de la urgenţe să ia decizii rapide privind conduita terapeutică de care are nevoie pacientul, întotdeauna pe baza criteriului clinic.'', notează coordonatorul studiului, Juan Berenguer.
Citește și O femeie din Anglia, complet paralizată după ce a făcut COVID-19
-
Greșeala pe care o faci când îmbraci hainele noi12.06.2026, 20:18
-
-
De ce unele medicamente nu se iau niciodată cu lapte sau iaurt12.06.2026, 17:34
-
-
De ce mergem mai încet și obosim mai ușor pe măsură ce îmbătrânim12.06.2026, 15:37
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
COVID, impact grav asupra creierului
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
