Medicii au un nou indice pentru descoperirea RAPIDĂ a pacienților cu COVID-19
Un indice bazat pe şapte variabile, printre care vârsta sau dificultatea de a respira, a fost creat de cercetători spanioli pentru a determina prognosticul pacienţilor COVID-19 care se prezintă la unităţile de pri...
La studiul pentru elaborarea acestui indice, denumit COVID-19/SEIMC, au participat mai multe spitale spaniole şi el se fundamentează pe o mare bază de date cu pacienţi COVID-19 spitalizaţi în Spania, coordonată de Spitalul Gregorio Marańón şi validată pe o cohortă de pacienţi internaţi în Spitalul Universitar La Paz, spitale din Madrid.
Indicele a fost dezvoltat cu ajutorul datelor studiului COVID-19@Spain, care a inclus pacienţi internaţi în 127 de spitale spaniole în primul val al pandemiei. Au fost exploatate 17 variabile pentru care acest studiu a demonstrat că au relevanţă prognostică.
COVID-19 are un curs foarte variabil, de la boală asimptomatică până la dezvoltarea unor complicaţii potenţial fatale.
În medicină sunt folosiţi indici predictivi de prognostic pentru a estima cât mai precis probabilitatea survenirii unui eveniment specific, cum ar fi o complicaţie gravă sau decesul, şi pentru a ajuta medicii să ia decizii bine fundamentate.
Șapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor
În cazul de faţă au fost identificate şapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor: vârsta, sexul, dificultatea de a respira, unii parametri sangvini, precum saturaţia de oxigen, valorile a două tipuri de leucocite (neutrofile şi limfocite) şi concentraţia de creatinină.
Pe baza acestor variabile se întocmeşte un indice cu valori de la 0 la 30, care permite clasificarea pacienţilor în funcţie de riscul de deces în următoarele 30 de zile, potrivit studiului ce a fost publicat în revista Thorax.
Un punctaj mai mic sau egal cu 2 indică un risc redus de deces, între 3 şi 5 un risc moderat, între 6 şi 8 un risc înalt şi între 9 şi 30 un risc foarte înalt.
Astfel, dezvoltarea şi validarea indicelui COVID-19/SEIMC permite clasificarea pacienţilor în patru categorii de risc: redus, mediu, înalt şi foarte înalt.
Medicii vor putea lua decizii clinice uşor şi rapid
Bolnavii cu risc redus (0-2 puncte) pot fi trataţi în ambulator, fără spitalizare, iar cei cu risc înalt (6-8 puncte) sau foarte înalt (9-30) trebuie să rămână internaţi în spital sau în unităţile de ATI. Pacienţii cu risc moderat (3-5 puncte) pot rămâne internaţi în unităţile destinate pacienţilor de complexitate mai redusă.
Acest indice predictiv le va permite medicilor ''să ia decizii clinice uşor şi rapid, pe baza evoluţiei posibile a pacientului şi riscului său de deces'', explică Spitalul Gregorio Marańón.
''Este un instrument inovator în lume pentru prezicerea evoluţiei unui pacient COVID-19 şi care va ajuta medicii de la urgenţe să ia decizii rapide privind conduita terapeutică de care are nevoie pacientul, întotdeauna pe baza criteriului clinic.'', notează coordonatorul studiului, Juan Berenguer.
Citește și O femeie din Anglia, complet paralizată după ce a făcut COVID-19
-
-
Cancerul pulmonar: diagnostic precis în câteva minute, nu în săptămâni13.07.2026, 22:38
-
-
-
5 moduri surprinzătoare în care poți folosi coaja de pepene în bucătărie13.07.2026, 19:45
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
COVID-19, evoluție neașteptată
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
