Medicii au un nou indice pentru descoperirea RAPIDĂ a pacienților cu COVID-19
Un indice bazat pe şapte variabile, printre care vârsta sau dificultatea de a respira, a fost creat de cercetători spanioli pentru a determina prognosticul pacienţilor COVID-19 care se prezintă la unităţile de pri...
La studiul pentru elaborarea acestui indice, denumit COVID-19/SEIMC, au participat mai multe spitale spaniole şi el se fundamentează pe o mare bază de date cu pacienţi COVID-19 spitalizaţi în Spania, coordonată de Spitalul Gregorio Marańón şi validată pe o cohortă de pacienţi internaţi în Spitalul Universitar La Paz, spitale din Madrid.
Indicele a fost dezvoltat cu ajutorul datelor studiului COVID-19@Spain, care a inclus pacienţi internaţi în 127 de spitale spaniole în primul val al pandemiei. Au fost exploatate 17 variabile pentru care acest studiu a demonstrat că au relevanţă prognostică.
COVID-19 are un curs foarte variabil, de la boală asimptomatică până la dezvoltarea unor complicaţii potenţial fatale.
În medicină sunt folosiţi indici predictivi de prognostic pentru a estima cât mai precis probabilitatea survenirii unui eveniment specific, cum ar fi o complicaţie gravă sau decesul, şi pentru a ajuta medicii să ia decizii bine fundamentate.
Șapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor
În cazul de faţă au fost identificate şapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor: vârsta, sexul, dificultatea de a respira, unii parametri sangvini, precum saturaţia de oxigen, valorile a două tipuri de leucocite (neutrofile şi limfocite) şi concentraţia de creatinină.
Pe baza acestor variabile se întocmeşte un indice cu valori de la 0 la 30, care permite clasificarea pacienţilor în funcţie de riscul de deces în următoarele 30 de zile, potrivit studiului ce a fost publicat în revista Thorax.
Un punctaj mai mic sau egal cu 2 indică un risc redus de deces, între 3 şi 5 un risc moderat, între 6 şi 8 un risc înalt şi între 9 şi 30 un risc foarte înalt.
Astfel, dezvoltarea şi validarea indicelui COVID-19/SEIMC permite clasificarea pacienţilor în patru categorii de risc: redus, mediu, înalt şi foarte înalt.
Medicii vor putea lua decizii clinice uşor şi rapid
Bolnavii cu risc redus (0-2 puncte) pot fi trataţi în ambulator, fără spitalizare, iar cei cu risc înalt (6-8 puncte) sau foarte înalt (9-30) trebuie să rămână internaţi în spital sau în unităţile de ATI. Pacienţii cu risc moderat (3-5 puncte) pot rămâne internaţi în unităţile destinate pacienţilor de complexitate mai redusă.
Acest indice predictiv le va permite medicilor ''să ia decizii clinice uşor şi rapid, pe baza evoluţiei posibile a pacientului şi riscului său de deces'', explică Spitalul Gregorio Marańón.
''Este un instrument inovator în lume pentru prezicerea evoluţiei unui pacient COVID-19 şi care va ajuta medicii de la urgenţe să ia decizii rapide privind conduita terapeutică de care are nevoie pacientul, întotdeauna pe baza criteriului clinic.'', notează coordonatorul studiului, Juan Berenguer.
Citește și O femeie din Anglia, complet paralizată după ce a făcut COVID-19
-
-
-
De ce te mănâncă palmele. 6 cauze posibile și ce afecțiuni pot ascunde12.04.2026, 20:24
-
-
Băutura care îți poate rupe stomacul. Foarte mulți români o consumă12.04.2026, 13:44
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID-19, evoluție neașteptată
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
