Omicron, posibil să nu fie ultima varianta, dar ar putea fi ultima varianta de îngrijorare

Virusul SARS-CoV-2 evoluează, ca toate ființele vii. Acest fapt a devenit foarte clar în timpul pandemiei, deoarece noi variante de îngrijorare au apărut la fiecare câteva...
Unele dintre aceste variante s-au răspândit mai bine de la o persoană la alta, devenind în cele din urmă dominante, deoarece depășesc versiunile mai lente ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. Această capacitate îmbunătățită de răspândire a fost atribuită mutațiilor din proteina spike - proiecțiile în formă de ciupercă de pe suprafața virusului - care îi permit să se lege mai puternic de receptorii ACE2 (receptori de pe suprafața celulelor noastre, cum ar fi cei care ne căptușesc căile respiratorii, de care virusul se atașează pentru a intra și a începe să se înmulțească).
Aceste mutații au permis variantei Alfa și apoi variantei Delta să devină dominantă la nivel global. Și oamenii de știință se așteaptă să se întâmple același lucru cu Omicron.
Virusul nu se poate îmbunătăți, însă, la infinit. Legile biochimiei înseamnă că virusul va dezvolta în cele din urmă o proteină Spike care se leagă de ACE2 cât mai puternic posibil. Până în acel moment, capacitatea SARS-CoV-2 de a se răspândi între oameni nu va fi limitată doar de capacitatea de a se lipi virusul de exteriorul celulelor. Alți factori vor limita răspândirea virusului, cum ar fi capacitatea și viteza de a se replica genomul, viteza cu care poate intra virusul în celulă prin intermediul proteinei TMPRSS2 și cât de mult virus poate elimina un om infectat. În principiu, toate acestea ar trebui să evolueze în cele din urmă la performanță de vârf, potrivit The Guardian.
Nu există niciun motiv întemeiat să presupunem că Omicron a atins acest vîrf. Așa-numitele studii de „câștig-de-funcție”, care analizează mutațiile de care are nevoie SARS-CoV-2 ca să se răspândească mai eficient, au identificat o mulțime de mutații care îmbunătățesc capacitatea proteinei spike de a se lega de celulele umane pe care Omicron nu le are. Pe lângă aceasta, ar putea fi aduse îmbunătățiri la alte aspecte ale ciclului de viață a virusului, cum ar fi replicarea genomului, așa cum am menționat mai sus.
Dar să presupunem pentru o secundă că Omicron este varianta cu capacitatea de răspândire maximizată. Poate că Omicron nu se va îmbunătăți, deoarece este limitat de probabilitatea genetică. În același mod în care zebrele nu și-au dezvoltat ochii în spatele capului pentru a evita prădătorii, este plauzibil ca SARS-CoV-2 să nu poată detecta mutațiile necesare pentru a atinge un maxim teoretic. Chiar și într-un scenariu în care Omicron are cea mai bună variantă de răspândire între oameni, vor apărea noi variante pentru a gestiona sistemul imunitar uman.
După infectarea cu orice virus, sistemul imunitar se adaptează producând anticorpi care se lipesc de virus pentru a-l neutraliza și a ucide celule T care distrug celulele infectate. Anticorpii sunt bucăți de proteine care se lipesc de forma moleculară specifică a virusului, iar celulele T ucigașe recunosc celulele infectate și prin forma moleculară. Prin urmare, SARS-CoV-2 poate eluda sistemul imunitar printr-o mutație suficientă încât forma sa moleculară să se schimbe dincolo de recunoașterea sistemului imunitar.
Acesta este motivul pentru care Omicron are atât de aparent succes în infectarea persoanelor cu imunitate anterioară, fie din vaccinuri, fie din infecții cu alte variante - mutațiile care permit proteinei Spyke să se lege mai puternic de ACE2 și reduce și capacitatea anticorpilor de a se lega de virus și de a-l neutraliza. Datele Pfizer sugerează că celulele T ar trebui să răspundă în mod similar la Omicron ca și la variantele anterioare, ceea ce se aliniază cu observația că Omicron are o rată mai scăzută a mortalității în Africa de Sud, unde majoritatea oamenilor au imunitate. Important pentru umanitate, expunerea din trecut pare să protejeze în continuare împotriva bolilor severe și a morții, lăsându-ne cu un „compromis” în care virusul se poate replica și reinfecta, dar nu ne îmbolnăvim la fel de grav ca prima dată.
Viitorul probabil
Aici se află viitorul cel mai probabil pentru acest virus. Chiar dacă se comportă ca un „jucător” profesionist și în cele din urmă își mărește toate statisticile, nu există niciun motiv să credem că nu va fi controlat și eliminat de sistemul imunitar. Mutațiile care îi îmbunătățesc capacitatea de răspândire nu cresc foarte mult decesele. Acest virus ar mai putea avea mutații apoi pur și simplu aleatoriu, schimbându-se suficient de-a lungul timpului pentru a deveni de nerecunoscut pentru apărarea adaptată a sistemului imunitar, permițând valuri de reinfecție.
S-ar putea să avem sezon COVID în fiecare iarnă, în același mod în care avem sezonul gripei acum. Virusurile gripale pot avea, de asemenea, un model similar de mutație în timp, cunoscut sub numele de „deriva antigenică”, care duce la reinfecții. Noile virusuri ale gripei din fiecare an nu sunt neapărat mai bune decât cele de anul trecut, doar suficient de diferite. Poate că cea mai bună dovadă pentru această eventualitate pentru SARS-CoV-2 este că 229E, un coronavirus care provoacă răceala comună, face deja acest lucru.
Prin urmare, Omicron nu va fi varianta finală, dar poate fi varianta finală de îngrijorare. Dacă avem noroc, iar cursul acestei pandemii este greu de prezis, SARS-CoV-2 va deveni probabil un virus endemic care suferă mutații încet în timp.
Boala ar putea fi foarte probabil ușoară, deoarece unele expuneri din trecut creează imunitate care reduce probabilitatea de spitalizare și deces. Majoritatea oamenilor se vor infecta prima dată în copilărie, ceea ce ar putea apărea înainte sau după un vaccin, iar reinfecțiile ulterioare abia se vor observa. Doar un grup mic de oameni de știință va urmări modificările genetice ale SARS-CoV-2 de-a lungul timpului, iar variantele de îngrijorare vor deveni un lucru din trecut - cel puțin până când următorul virus va trece de bariera speciei.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Virusul sincițial respirator, vaccin în premieră absolută. Gabriel Dina (Pfizer): Am depus spre înregistrare un vaccin, în SUA și UE
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Pandemia COVID-19, la final. OMS: Rămâne printre noi, chiar dacă nu mai reprezintă o urgență
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.