OMS: Pandemia COVID-19 a perturbat major tratarea pacienților cu boli cronice în spitale
Serviciile de prevenire și tratament pentru bolile necomunicabile (bronice) au fost puternic perturbate de la începerea pandemiei COVID-19, potrivit unui studiu OMS publicat...
Studiul OMS, care a fost desfășurat în 155 de țări într-o perioadă de 3 săptămâni, în luna mai, a confirmat că impactul este global, dar că țările cu venituri mici sunt cele mai afectate. Această situație este de îngrijorare semnificativă, deoarece persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc mai mare de boală gravă și deces legate de COVID-19.
„Rezultatele acestui studiu confirmă ceea ce am aflasem din mai multe țări, încă de acum câteva săptămâni”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății. „Multe persoane care au nevoie de tratament pentru boli precum cancer, boli cardiovasculare și diabet nu au primit serviciile de sănătate și medicamentele de care au nevoie de la începerea pandemiei COVID-19. Este vital ca toate țările să găsească modalități inovatoare de a se asigura că serviciile esențiale pentru NCD continuă, chiar și atunci când luptă împotriva COVID-19. ”
Întreruperile serviciilor sunt răspândite
Principala constatare este că serviciile de sănătate au fost parțial sau complet întrerupte în multe țări. Mai mult de jumătate (53%) din țările chestionate au întrerupt parțial sau complet serviciile pentru tratamentul hipertensiunii; 49% pentru tratamentul diabetului și al complicațiilor legate de diabet; 42% pentru tratamentul cancerului și 31% pentru urgențe cardiovasculare.
Serviciile de reabilitare au fost perturbate în aproape două treimi (63%) din țări, chiar dacă sunt esențiale pentru recuperarea sănătății în urma unei forme grave de COVID-19.
Reasignarea personalului și amânarea screeningului
În majoritatea (94%) din țările care au răspuns chestionarelor OMS, personalul din ministerele sănătății care lucra în zona bolilor netransmisibile a fost realocat parțial sau complet pentru a sprijini lupta contra COVID-19.
Amânarea programelor de screening public (de exemplu pentru cancerul de sân și de col uterin) a fost, de asemenea, răspândită, raportată de peste 50% dintre țările incluse în studiu. Acest lucru a fost în concordanță cu recomandările inițiale ale OMS pentru a minimiza îngrijirile ne-urgente în timp ce se combate pandemia.
Dar cele mai frecvente motive pentru întreruperea sau reducerea serviciilor au fost anularea tratamentelor planificate, scăderea transportului public disponibil și lipsa personalului, deoarece angajații din domeniul sănătății au fost realocați pentru a sprijini serviciile COVID-19. Într-una din cinci țări (20%) care au raportat întreruperi, unul dintre principalele motive pentru întreruperea serviciilor a fost lipsa de medicamente, diagnostic și alte tehnologii.
Deloc surprinzător, pare să existe o corelație între nivelurile de întrerupere a serviciilor pentru boli cronice și evoluția focarului de COVID-19 într-o țară. Serviciile devin din ce în ce mai perturbate pe măsură ce o țară trece de la cazuri sporadice la transmiterea comunitară a coronavirusului.
La nivel global, două treimi dintre țările analizate au raportat că au inclus servicii pentru boli netransmisibile în planurile lor naționale de pregătire și de răspuns COVID-19; 72% din țările cu venituri mari au raportat includerea față de 42% din țările cu venituri mici. Serviciile de combatere a bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și bolilor respiratorii cronice au fost cele mai frecvent incluse. Serviciile stomatologice, activitățile de reabilitare și stopare a fumatului nu au fost la fel de cuprinse în planurile de răspuns conform rapoartelor de țară.
17% dintre țările incluse în studiu au început să aloce finanțări suplimentare de la bugetul guvernului pentru a include furnizarea de servicii pentru bolile netransmisibile în planul lor național COVID-19.
Implementarea strategiilor alternative de îngrijire continuă
Încurajator, spun autorii studiului, este că au fost stabilite strategii alternative în majoritatea țărilor pentru a sprijini persoanele cu cel mai mare risc de a continua tratamentul pentru bolile cronice. Dintre țările care au raportat întreruperile serviciilor, la nivel global 58% folosesc acum telemedicina (sfaturi prin telefon sau mijloace online) pentru a înlocui consultările personal; în țările cu venituri mici această cifră este de 42%. Procesul de determinare a priorităților a fost de asemenea utilizat pe scară largă, în două treimi din țările incluse în raport.
De asemenea, este încurajator faptul că mai mult de 70% dintre aceste țări au raportat colectarea datelor cu privire la numărul de pacienți cu COVID-19 care au și un o boală netransmisibilă.
„Va trece ceva timp până când vom cunoaște amploarea deplină a impactului pe care l-a avut întreruperea serviciilor de îngrijire a sănătății în timpul COVID-19 asupra persoanelor cu afecțiuni netransmisibile”, a spus dr. Bente Mikkelsen, director al Departamentului de Boli necomunicabile la OMS.
„Ceea ce știm acum, este că nu numai că persoanele cu boli netransmisibile sunt mai vulnerabile la forma gravă de COVID-19, dar mulți nu pot accesa tratamentul de care au nevoie pentru a-și gestiona bolile. Este foarte important că nu numai că îngrijirea pentru persoanele care trăiesc cu boli cronice este inclusă în planurile naționale de răspuns și de pregătire pentru COVID-19-̶, ci și că se găsesc modalități inovatoare de implementare a acestor planuri. Trebuie să fim pregătiți să consolidăm serviciile de sănătate, astfel încât acestea să fie mai bine pregătite pentru a preveni, diagnostica și a oferi îngrijiri pentru pacienții cu bolicronice în viitor, în orice situație”.
Bolile necomunicabile ucid 41 de milioane de oameni în fiecare an, echivalent cu 71% din toate decesele la nivel global. În fiecare an, 15 milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 30 și 69 de ani mor din cauza unei boli cronice; mai mult de 85% din aceste decese „premature” fiind înregistrate în țările cu venituri mici și medii.
-
Ce este, de fapt, untul clarificat21.02.2026, 19:30
-
-
-
De ce crește incidența cancerului pancreatic în ultimii ani21.02.2026, 16:30
-
Trucul natural pentru o toaletă curată. Rezultatele te vor surprinde21.02.2026, 15:00
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
COVID-19, evoluție neașteptată
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
