Primele cazuri de COVID au apărut mai repede decât s-a crezut inițial
Cercetătorii susțin că primele cazuri de COVID ar fi apărut între începutul lui octombrie și mijlocul lui noiembrie, în China.
Primele cazuri de COVID-19 au apărut în China cel mai probabil între începutul lui octombrie şi mijlocul lui noiembrie 2019, conform unei noi analize de date care sugerează că noul coronavirus s-a răspândit în lume mult mai devreme decât s-a crezut iniţial, relatează. Primul caz a apărut probabil la 17 noiembrie, afirmă cercetătorii, într-un studiu din publicaţia PLOS Pathogens.
Oficial, primele cazuri de COVID-19 s-au înregistrat la începutul lui decembrie 2019, în oraşul Wuhan din centrul Chinei, deşi experţii cred de mult timp că virusul s-a răspândit printre oameni înainte de acest moment. Aceasta este şi viziunea pe care o are echipa de oameni de ştiinţă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) însărcinată la începutul anului cu studierea originii pandemiei de COVID-19.
Analiştii de date, conduşi de David Roberts de la Universitatea din Kent, în Marea Britanie, a calculat perioada cea mai probabilă în care agentul patogen ar fi putut trece de la animale la oameni, pe baza informaţiilor despre primele cazuri confirmate în China şi în altă parte. Ei s-au bazat pe un model matematic din domeniul conservării care este folosit pentru a face predicţii despre extincţia speciilor.
Modelul sugerează că cel mai probabil virusul s-a răspândit în lume din ianuarie. Calculele oamenilor de ştiinţă indică faptul că primele infectări din afara Chinei ar fi apărut în jurul datei de 3 ianuarie în Japonia.
În Europa, primul caz ar fi fost în Spania, în jur de 12 ianuarie, conform calculelor specialiştilor. În SUA, prima infectare ar fi apărut în jurul datei de 16 ianuarie, arată Agerpres.
-
-
De ce să învelești talpa fierului de călcat cu folie de aluminiu28.05.2026, 14:05
-
-
-
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
COVID-19, evoluție neașteptată
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Long COVID, impact asupra creierului
COVID, impact grav asupra creierului
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
