Bacterii
Președintele Societății Române de Microbiologie, prof Alexandru Rafila, a declarat joi, 30 iulie, că infecțiile cu germeni rezistenți la antibiotice ar devenit principala amenințare la adresa...
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof dr Alexandru Rafila, a declarat joi, 30 iulie, la un eveniment, că lupta împotriva rezistenţei la antibiotice costă enorm.
”S-a dezvoltat conceptul 'One Health', integrarea preocupărilor pentru controlul rezistenţei la antibiotice, pentru că ele afectează diverse sectoare, şi în următorii 30 de ani pot deveni principala ameninţare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi devastator, mult mai mare decât ceea ce ce se întâmplă acum cu noul coronavirus. Suntem, practic, într-o luptă permanentă cu diverse microorganisme ca să putem să supravieţuim. (...) În UE, în fiecare an, avem 700.000 de infecţii asociate asistenţei medicale, avem 35.000 de decese din cauza acestui lucru. (...) Trebuie să evităm infecţiile sistemice cu germeni multirezistenţi şi, în acest fel, costurile îngrijirilor de sănătate vor scădea şi vom evita ca aceşti germeni multirezistenţi să ajungă în mediul comunitar şi să devină cauza infecţiilor banale. Altfel, impactul pe sănătate publică va fi uriaş. În următorii 30 de ani, se estimează că, la nivel global, acest lucru va costa 90.000 de miliarde de euro, un cost care depăşeşte ceea ce se întâmplă în prezent cu infecţia cu noul coronavirus", a afirmat prof Alexandru Rafila, potrivit Agerpres.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
