Un nou studiu, la care au participat peste 80.000 de persoane, aduce dovezi că pacienții internați care au avut varianta gravă de COVID-19 sau cei care au fost ventilați mecanic, au deficite cognitive după boală....
Un nou studiu realizat de cercetători de la King's College din Londra a constatat că cei cu simptome mai severe ale COVID-19 au obținut un scor mai scăzut pe o serie de teste online, performanțele de raționament și la sarcinile de rezolvare a problemelor fiind cele mai afectate.
O analiză suplimentară a datelor a indicat faptul că cei care au primit ventilație mecanică pentru a-i ajuta să respire în timp ce sunt spitalizați cu COVID-19 au avut cea mai mare afectare a sarcinilor cognitive.
Publicat în revista EclinicalMedicine (link direct studiu), cercetarea a fost o colaborare între King's College London, Imperial College London și Cambridge University. Acesta a fost parțial finanțat de Centrul de Cercetare și Tehnologie al Institutului de Cercetare a Demenței din Marea Britanie și Centrul de Cercetări Biomedicale Maudsley al Institutului Național de Cercetare în Sănătate (NIHR).
O serie de teste online, dezvoltate de Dr. Adam Hampshire, autorul principal al studiului și Reader in Restorative Neuroscience la Imperial College London, au fost deschise publicului larg chiar înainte de pandemie pentru testul Great British Intelligence de la BBC2 Horizon. La începutul anului 2020, echipa de studiu a extins chestionarele pentru a colecta informații despre infecția cu SARS-CoV-2, simptomele experimentate și necesitatea spitalizării.
Din cei 81.337 de participanți care au furnizat date complete, 12.689 de persoane au suspectat că au COVID-19. Participanții au raportat o serie de grade de gravitate ale bolii, mulți având simptome respiratorii, care au rămas acasă (3.559 de participanți). Aproape 200 dintre ei au fost spitalizați (192 de participanți) și aproximativ un sfert dintre aceștia (44 de participanți) au necesitat ventilație mecanică.
Timpul de la debutul bolii a fost de aproximativ 1-6 luni, ceea ce înseamnă că studiul nu a putut trage nicio concluzie definitivă dacă aceste efecte asupra cunoașterii sunt de lungă durată.
Studiul a constatat o relație între deficitele de performanță cognitivă generală și severitatea simptomelor respiratorii experimentate. Cercetarea a constatat, de asemenea, că nu toate domeniile abilității de gândire s-au corelat în același mod cu boala COVID-19 și că au fost „scutite” unele abilități, care includeau discriminarea emoțională (recunoașterea fețelor care exprimă aceeași emoție) și memoria de lucru (să îți amintește secvența de pătrate care apare pe ecran). În comparație, sarcinile „executive” care necesitau abilități de raționament (de exemplu, a decide dacă anumite cuvinte erau similare) și rezolvarea problemelor (stabilirea a câte mișcări ar fi necesare pentru a trece de la un aranjament la altul) păreau să prezinte cel mai mare deficit.
Pentru a înțelege gravitatea deficitelor, autorii au comparat modelul scorurilor la teste cu modificările cognitive care apar din alte motive. Efectele la cei spitalizați cu ventilație mecanică au fost similare cu declinul cognitiv mediu observat într-o perioadă de zece ani și echivalent cu o diferență de șapte puncte în IQ.
Cercetătorii au efectuat o serie de verificări pentru a se asigura că aceste deficite cognitive au fost asociate cu COVID-19 și nu pot fi explicate de alte variabile. Acestea au inclus separarea celor care au avut un test pozitiv confirmat pentru SARS-CoV-2 și demonstrarea faptului că deficitele cognitive au fost într-adevăr mai mari la cei cu teste pozitive. Alte verificări au sugerat că rezultatele nu s-au datorat unei minorități cu condiții preexistente sau simptome în curs de desfășurare de COVID-19. Analiza a indicat, de asemenea, că este puțin probabil ca rezultatele să poată fi explicate prin faptul că cei care au făcut boala COVID-19 mai severă au fost mai puțin capabili cognitiv înainte de a fi bolnavi.
Dr. Adam Hampshire, autorul principal al studiului, a declarat că „studiul nostru se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care analizează diferite aspecte ale modului în care COVID-19 ar putea avea impact asupra creierului și asupra funcției creierului. Toate aceste cercetări converg pentru a indica faptul că există câteva efecte importante ale COVID-19 asupra creierului care necesită investigații suplimentare. Pentru a merge mai departe ar fi benefic să analizăm imagini cerebrale și teste cognitive cu alte informații despre sănătatea mintală și funcția de zi cu zi, ideal în studiile care urmăresc traiectoria oamenilor pentru luni sau chiar ani. Pentru a ști cu adevărat care sunt efectele pe termen lung pentru oameni, va fi nevoie ca oamenii să fie urmăriți în timp”.
„Este important să stabilim de ce unele funcții cognitive sunt mai afectate decât altele”, a spus Mitul Mehta, profesor de Neuroimagerie de la King's College din Londra, și el autor principal al studiului. „Se știe deja că hipoxia și ventilația mecanică sunt asociate cu deficite cognitive similare celor observate în acest studiu și există acum dovezi ale complicațiilor neurologice la unii pacienți, precum și ale consecințelor psihiatrice. Pe măsură ce trecem prin al treilea val de pandemiei, există mai multe opțiuni disponibile care pot reduce severitatea COVID-19, cum ar fi vaccinarea și tratamentele eficiente în timp ce se află în spital. Rezultatele acestui studiu sugerează că, prin reducerea severității bolii prin aceste abordări diferite, putem fi, de asemenea, capabili să reducem severitatea dificultăților cognitive pe care oamenii le pot întâmpina”.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
