Spitalele militare din Sibiu şi Galaţi extind capacităţile de preluare a pacienţilor COVID-19
Spitalele militare din Sibiu şi Galaţi extind capacităţile de preluare a pacienţilor COVID-19, arată MApN.
Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale (MApN) a dispus, din ordinul ministrului Nicolae-Ionel Ciucă, noi măsuri pentru suplimentarea forţelor şi mijloacelor puse la dispoziţia sistemului medical, prin extinderea de către spitalele militare de la Sibiu şi Galaţi a capacităţilor de preluare a pacienţilor COVID-19. Conform unui comunicat al MApN transmis joi seara, Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Augustin" din Sibiu îşi va extinde, începând de vineri, 13 noiembrie, capacităţile de tratare a pacienţilor pozitivi la infecţia cu SARS-CoV-2.
"Prin preluarea, în seara zilei de 12 noiembrie, a cinci ventilatoare suplimentare de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, spitalul militar sibian va extinde capacitatea ATI COVID-19 cu până la cinci paturi, care se vor adăuga celor cinci existente deja. De asemenea, capacitatea de tratament a pacienţilor cu forme medii şi severe de boală va fi extinsă, tot din aceeaşi zi, de la şase la 15 paturi", se menșionează în comunicatul ctat de Agerpres. La Galaţi, Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Aristide Serfioti" a început, joi seara, pregătirile pentru a deveni unitate medicală de suport COVID-19, cu o capacitate totală de 25 de paturi. Pentru tratarea cazurilor medii şi severe sunt pregătite 20 de paturi, dintre care 10 asigură suport de oxigen noninvaziv. Pentru tratarea pacienţilor cu forme critice de boală au fost alocate cinci paturi ATI (dintre care trei asigură suport ventilator invaziv şi două, noninvaziv), relatează sursa citată.
Începând de duminică, 15 noiembrie, unitatea spitalicească militară din Galaţi va prelua pacienţi confirmaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Membrii echipei manageriale a spitalului militar din Galaţi au o vastă expertiză în organizarea şi operaţionalizarea unui spital suport COVID-19, directorul medical împuternicit al unităţii medicale, locotenentul-colonel medic Constantin Vlase, fiind cel care a asigurat managementul militar al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva în perioada stării de urgenţă, mai evidenţiază comunicatul.
Conform MApN, în continuare, spitalele militare din Iaşi şi Cluj-Napoca preiau bolnavi de COVID-19, venind astfel în sprijinul populaţiei din zonele respective, puternic afectată.
De asemenea, la spitalul de campanie ROL 2 de la Otopeni, toate corturile au fost înlocuite cu containere, lucrări similare fiind desfăşurate în prezent la SMMIT Timişoara şi SMMIT Constanţa.
Institutul Medico-Militar (IMM) sprijină Direcţiile de Sănătate Publică ale Municipiului Bucureşti şi judeţului Mureş pe două linii de efort - studenţi din anii 2 şi 3 îşi desfăşoară în mod voluntar activitatea în cadrul call-center-urilor operaţionalizate de cele două DSP-uri, pentru desfăşurarea anchetelor epidemiologice, iar 62 de studenţi din anii 4, 5 şi 6 de la IMM Bucureşti şi 17 de la IMM Târgu Mureş s-au oferit voluntari pentru a-şi desfăşura activitatea în spitalele militare din ţară, în facilităţile de tratare sau suport COVID-19 sau în cele ATI, mai precizează comunicatul MApN.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Long COVID, impact asupra creierului
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
COVID-19, evoluție neașteptată
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
