Un nou studiu sugerează că medicamentele anticolinergice pot crește riscul de declin cognitiv accelerat, în special la adulții vârstnici, care au un risc crescut de a dezvolta boala...
Medicamentele anticolinergice blochează acțiunea acetilcolinei, un transportor chimic care controlează o serie de funcții corporale și joacă un rol vital în memorie și atenție.
Medicii prescriu aceste medicamente pentru o varietate de afecțiuni, inclusiv incontinență urinară, vezică hiperactivă, tulburare pulmonară obstructivă cronică (BPOC), alergii sezoniere și depresie.
Un nou studiu sugerează că anticolinergicele pot crește riscul de demență la adulții în vârstă.
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Diego, au stabilit acum o legătură între anticolinergice și afectarea cognitivă ușoară, care poate duce la demență, inclusiv la boala Alzheimer.
Riscul crescut a fost deosebit de pronunțat la persoanele care aveau biomarkeri pentru Alzheimer în lichidul cefalorahidian și la cei cu un risc genetic crescut de a dezvolta boala.
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul medical Neurology.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
