Dermatita atopică, boala complexă. Antonescu: Aș putea să o compar cu un cameleon

Dermatita este un termen general pentru afecțiunile care provoacă inflamarea pielii. Printre exemple se numără dermatita atopică (eczeme), dermatita de contact și dermatita seboreică (mătreață).

Dermatita, cauze și simptome

Dermatita este cauzată de o combinație de activare a sistemului imunitar, genetică și factori declanșatori de mediu, iar cele mai frecvente simptome includ:

- mâncărime

- erupții și umflături roșii

- erupții care arată și/sau se simt ca o arsură

- piele uscată

- bășici pline de lichid

- îngroșarea, întărirea și umflarea pielii

- piele cu cruste, descuamări și încrețituri

- ulcere dureroase

- atunci când sunt zgâriate, erupțiile cutanate pot supura lichid sau sângera, notează Cleveland Clinic.

Dermatita, tipuri

Dermatita se împarte în două categorii importante:

- non-alergică și apare în aproximativ 15-30% dintre cazuri

- alergică, identificată mult mai frecvent, în 70-80% dintre cazuri și este declanșată prin triggeri alimentari, alergeni și substanțe iritante. Acesta are la rândul său trei tipuri: atopică, de contact și seboreică.

Dintre acestea, dermatita de contact este cea mai frecventă. ”De exemplu, vreau să îmi pun niște cercei, care frecvent conțin nichel. De la nichel eu pot să fac o reacție de contact, la nivelul urechii să îmi apară o erupție”, a declarat dr. Irina Antonescu, medic pediatru, la Antena 3 CNN.

Dermatita de contact se manifestă prin erupții cutanate roșii, care pot provoca arsuri sau mâncărimi, uneori pot apărea inclusiv bășici, care după eliminarea factorului declanșator reduce din reacțiile pe care le are asupra pielii.

”Dermatita atopică este o boală mult mai complexă, pe care aș putea să o compar cu un cameleon. Nu toți avem același tip de erupție, dar există un element constant: uscăciunea pielii și mâncărimea. Dermatita atopică poate să apară încă din copilărie, de la vârsta de sugar”, a mai spus medicul.

Această formă de dermatită este întâlnită la 20% dintre copii și bebeluși, și de cele mai multe ori apare în primul an de viață. Uneori simptomele dispar de la sine, alteori boala devine cronică și se reactivează ulterior, însă cu o îngrijire corectă a pielii și cu tratamentul adecvat, manifestările neplăcute pot fi ameliorate.

”Pacientul nu îi dă foarte multă importanță, decât în momentul în care devine extrem de deranjantă.

Este o boală care deși pare banală, poate duce la complicații. Prima greșeală, ca adult, este că nu recunosc că am ceva și atunci tratez pielea în mod obișnuit și astfel tind să o agresez. Un alt element foarte important este stresul. Cu cât sunt mai stresat, cu atât dermatita atopică începe să devină din ce în ce mai severă, mai spune medicul.

În ceea ce privește dermatita seboreică, cercetările nu au putut stabili care sunt cauzele care duc la apariția bolii, însă aceasta se manifestă similar dermatitei atopice.

”Dermatita seboreică apare la copilul de vârstă mică, și intră în remisie singură, pe măsură ce copilul crește. Este pe modificările fiziologice ale copilului, plus încărcătura hormonală cu care copilul a rămas de la mamă”,a mai spus medicul.

Acest tip de dermatită apare în primele trei luni de viață, în adolescență, dar și la vârsta adultă.

”Pentru formele medii și severe ar trebui să existe o echipă multidisciplinară: pediatru, dermatolog, alergolog, psiholog și există și grupuri de suport și asociații care ocupă de redirecționarea pacienților către cadrele medicale”, a mai spus medicul.

Dermatita, diagnostic și tratament

În cazul dermatitei, diagnosticul se pune în urma unui examen medical, la care medicul se va uita după semnele clasice ale dermatitei, precum erupțiile cutanate, roșeața, scuamele sau uscăciune, dar și după o serie de analize privind posibilele alergii.

Totodată, medicul vă va întreba dacă aveți și alte afecțiuni medicale ce pot avea ca simptome cele specifice dermatitei, precum alergii, astm sau boala celiacă.

În ceea ce privește tratamentul, acesta va fi prescris de către medic, în funcție de cauzele care au dus la apariția dermatitei, mai mult, tratamentul trebuie urmat cu strictețe.

”Dacă am dermatită atopică, formă mai severă, există tratamente medicamentoase. Peste tot în lume există o corticofobie, mi-e frică de cortizon. Nu trebuie să ne fie frică de cortizon, dar nu aplic cortizonul decât la indicație medicală și numai când este cazul”, a mai spus medicul.

Pe lângă tratamentu medicamentos, pacientul cu dermatită trebuie să acorde o atenție importantă și lucrurilor pe care le poate face singur, în confortul propriei case.

Concert, să utilizeze produse care să îi hidrateze piele, să evite supraîncălzirea și să să îmbrace cu haine cât mai naturale, să își protejeze pielea, să folosească săpunuri blânde cu pielea, să evite scărpinatul și, nu în ultimul rând, să reducă pe cât posibil stresul.

Vezi și: Scarlatina: cauze, simptome și tratament. Cum se transmite. Dorobăț: Bolile nu mai sunt ca la carte. Trebuie să ne schimbăm noi comportamentul față de ele