Scarlatina are simptome asemănătoare unei răceli, însă și o particularitate ce face diferența față de alte boli infecțioase. La ce trebuie să fiți atenți și când să mergeți la medicul infecționist....
Scarlatina este o boală cauzată de infecția cu streptococul beta hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes), cu manifestare cutanată, ce afectează în special copiii, însă pot apărea cazuri și în rândul adulților, cei mai expuși fiind părinții copiilor de vârstă școlară, precum și adulții care sunt în contact cu cei mici.
”Sunt copii cu scarlatină, aceasta fiind o boală infecțioasă bacteriană care poate lăsa complicații pe cord, pe rinichi, ca urmare trebuie bine și corect tratată”, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist.
În ceea ce privește transmiterea scarlatinei, aceasta se face pe cale respiratorie, cu ușurință, prin intermediul picăturilor emise de o persoană infectată, când tușește, râde sau chiar vorbește.
Astfel, o persoană se poate îmbolnăvi dacă:
- inspiră picăturile ”încărcate”
- atinge un obiect sau o suprafață contaminată, iar apoi duce mâna la gură sau la nas
- folosește același pahar, farfurie sau tacâmuri cu o persoană infectată, arată Centrul de Control și Prevenție al Bolilor (CDC).
Simptomatologia scarlatinei include:
- limba zmeurie, ca urmare a descuamării straturilor superficiale ale mucoasei
- dificultăți la înghițire
- ganglioni limfatici măriți, sensibili la atingere
- dureri de cap, abdominale sau musculare
- greață
- vărsături
- febră mare, însoțită adesea de frisoane
- gât roșu și dureros
- erupție cutanată.
”Fiind o boală care are manifestări cutanate, părinții care au copii în colectivitate, la școală sau la grădiniță, dacă observă astfel de manifestări, care sigur, pot fi minore, alergice, dar pot însemna și o boală contagioasă, cum este rubeola, cum este rujeola și iată și scarlatina, dacă cel mic prezintă în special febră, însoțită de erupții cutanate și durere în gât, atunci, da, posibil să fie scarlatină și ar trebui să se prezinte la medic”, a spus medicul infecționist, care a subliniat că o particularitate a erupției cutanate este că ”nu apare pe față”.
Potrivit medicului infecționist, diagnosticarea se face în urma unei examinări fizice a copilului, iar pentru confirmarea bolii se efectuează exsudatul faringian, considerat ”investigația de aur”, ce este necesar pentru determinarea streptococului beta hemolitic de grup A, însă, subliniază dr. Carmen Dorobăț, exsudatul faringian trebuie făcut chiar și de contacții copilului respectiv.
”Ar trebui ca membrii familiei să se testeze pentru că prezența acestei bacterii la nivelul exsudatului faringian trebuie supravegheată, dacă nu tratată, pentru că boala poate da complicații.
De ce este bine ca un astfel de caz să fie văzut în mod fizic de doctor și să nu ne rezumăm doar la clasicul telefon? Am avut un caz, de prezentare, cu infecție cu SARS-CoV-2, care prezenta erupție cutanată care semăna cu scarlatina.
De aceea este bine ca în momentul în care apar erupții, în special erupții cutanate febrile, pacientul, mai mic sau mai mare, să ajungă la medicul infecționist.
Bolile nu mai sunt ca la carte și de aceea trebuie să ne schimbăm și noi comportamentul față de ele”, a mai spus medicul infecționist.
Tratamentul scarlatinei constă în administrarea de antibiotice, care grăbesc vindecarea, ameliorează simptomele, limitează răspândirea bolii la alte persoane, dar și previn apariția unor complicații grave.
După scarlatină pot apărea complicații, iar acest lucru se poate întâmpla dacă bacteria se răspândește în alte părți ale corpului. Complicațiile pot include:
- abcese (pungi de puroi) în jurul amigdalelor
- noduli limfatici umflați în gât
- infecții ale urechii, sinusurilor și ale pielii
- pneumonie (infecție pulmonară)
- febră reumatică (o boală care poate afecta inima, articulațiile, creierul și pielea)
- glomerulonefrită post-streptococică (o boală de rinichi)
- artrita (inflamația articulațiilor).
Persoanele care au făcut scarlatină nu dobândesc o imunitate completă și cum nu există vreun vaccin în acest sens, măsurile de prevenție sunt cele general valabile pentru prevenirea infecțiilor. Iar perioada pandemiei ne-a învățat, mai mult ca înainte, că trebuie respectate câteva reguli de igienă de bază, care includ:
- spălarea frecventă și corectă a mâinilor, cu apă caldă și săpun, iar dacă sunteți afară, cu soluții dezinfectante
- acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse sau de strănut, precum și folosirea unui șervețel sau chiar a cotului
- spălarea paharelor și tacâmurilor folosite de o persoană infectată. În cazul copiilor este indicată și spălarea jucăriilor acestora.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
