Depresia este un factor favorizant pentru accidentul vascular cerebral.
Depresia este considerată o afecțiune psihologică, însă poate avea consecințe grave. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu probleme de sănătate mintală și depresie prezintă cel mai mare risc de accident vascular cerebral
Persoanele cu simptome depresive severe au ”renunțat la îmbunătățirea vieții”.
Cercetătorii consideră că depistarea genelor tulburărilor de dispoziție ar putea evita accidentele vasculare cerebrale. Depresia și alte probleme de sănătate mintală îi pot expune pe cei care suferă de depresie la un risc crescut de accident vascular cerebral, potrivit a două studii.
În primul studiu, s-a constatat că persoanele care au raportat cele mai grave simptome de depresie - recunoscând că "au renunțat la îmbunătățirea vieții" - au prezentat cel mai mare risc de accident vascular cerebral.
Cercetarea, publicată în revista Neurology, a constatat că, în anul dinaintea accidentului vascular cerebral, supraviețuitorii au avut cu 46% mai multe șanse de a avea o stare de spirit scăzută în comparație cu un grup de control format din persoane care nu au suferit un accident vascular cerebral. Studiul a sugerat, de asemenea, că persoanele depresive se recuperează mai greu după un accident vascular cerebral.
Un al doilea studiu a examinat dosarele persoanelor cu gene cunoscute ca fiind legate de depresie, tulburare bipolară și tulburare afectivă sezonieră și a constatat că cei cu cel mai mare risc genetic aveau mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral.
Oamenii de știință de la Universitatea Lund care au realizat analiza au declarat că datele lor au arătat că aceste probleme de sănătate mintală au cauzat accidente vasculare cerebrale, și nu invers. Aceștia au sugerat că, dacă oamenii ar fi supuși unui screening pentru genele tulburărilor de dispoziție, ar putea fi sfătuiți cum să gestioneze mai bine alți factori despre care se știe că sporesc riscul de accident vascular cerebral, potrivit Daily Mail.
Problema apare atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă, ucigând celulele cerebrale. Deteriorarea poate duce la invaliditate pe termen lung și poate afecta modul în care oamenii gândesc și simt. Cea mai frecventă cauză este o obstrucție cauzată de un cheag de sânge în arterele care alimentează creierul.
Acest lucru se întâmplă din cauza unei boli cardiovasculare, când vasele de sânge se îngustează sau se blochează în timp din cauza depozitelor de grăsime cunoscute sub numele de plăci - un proces cunoscut sub numele de ateroscleroză.
Deși acest lucru se poate întâmpla din cauza vârstei, alți factori de risc includ fumatul, tensiunea arterială ridicată, obezitatea, nivelul ridicat de colesterol și diabetul.
Depresia este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, afectând unul din șase adulți din Marea Britanie. Se știe, de asemenea, că persoanele cu tulburări de dispoziție sunt mai predispuse să sufere de boli cardiovasculare, dar această legătură nu este pe deplin înțeleasă.
”Simptomele depresive pot fi asociate cu un stres crescut, care poate crește în mod independent inflamația, riscul de boli cardiovasculare și morbiditatea”, a precizat dr. Sandra Narayanan, neurolog din Santa Monica.
Depresia este o tulburare a dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și de pierdere a interesului. Denumită și tulburare depresivă majoră sau depresie clinică, aceasta afectează modul în care vă simțiți, gândiți și vă comportați și poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice. Este posibil să aveți dificultăți în desfășurarea activităților normale de zi cu zi și, uneori, să aveți impresia că viața nu merită trăită.
Mai mult decât o simplă criză de melancolie, depresia nu este o slăbiciune și nu puteți pur și simplu ”ieși” din ea. Depresia poate necesita un tratament pe termen lung. Dar nu vă descurajați. Majoritatea persoanelor cu depresie se simt mai bine cu medicamente, psihoterapie sau ambele.
Deși depresia poate apărea o singură dată în viață, oamenii au de obicei mai multe episoade. În timpul acestor episoade, simptomele apar în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi și pot include:
- Sentimente de tristețe, lăcrimare, goliciune sau deznădejde
- Izbucniri de furie, iritabilitate sau frustrare, chiar și din cauza unor chestiuni mărunte
- Pierderea interesului sau a plăcerii în majoritatea sau în toate activitățile normale, cum ar fi sexul, hobby-urile sau sportul
- Tulburări ale somnului, inclusiv insomnie sau somn prea mult
- Oboseală și lipsă de energie, astfel încât chiar și sarcinile mici necesită un efort suplimentar
- Reducerea apetitului și pierderea în greutate sau pofta crescută de mâncare și creșterea în greutate
Vezi și: Nocturia, urinarea din timpul nopții, cauze. Cum poți preveni trezitul din toiul nopții
- Anxietate, agitație sau neliniște
- Încetinirea gândirii, a vorbirii sau a mișcărilor corpului
- Sentimente de inutilitate sau de vinovăție, fixarea pe eșecurile din trecut sau autoînvinovățirea
- Dificultăți de gândire, de concentrare, de luare a deciziilor și de memorare a lucrurilor
- Gânduri frecvente sau recurente de moarte, gânduri sinucigașe, tentative de suicid sau sinucidere
- Probleme fizice inexplicabile, cum ar fi dureri de spate sau dureri de cap
-Pentru multe persoane cu depresie, simptomele sunt, de obicei, suficient de severe pentru a provoca probleme notabile în activitățile de zi cu zi, cum ar fi munca, școala, activitățile sociale sau relațiile cu ceilalți. Unii oameni se pot simți în general nefericiți fără să știe cu adevărat de ce, notează Mayo Clinic.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
