Diabetul de tip 2, prevenit cu post intermitent

Este cunoscut faptul că postul intermitent îmbunătățește sensibilitatea la hormonul de scădere a glicemiei - insulina - și protejează împotriva ficatului gras. Oamenii de Știință de la Centrul German pentru Cercetarea Diabetului (DZD) au descoperit că șoarecii suspuși unui regim de post intermitent au, de asemenea, mai puțină grăsime pancreatică. În studiul lor, publicat în revista Metabolism, ei au arătat mecanismul prin care grăsimea pancreatică ar putea contribui la dezvoltarea diabetului de tip 2.

Diabetul de tip 2, cum apare

Ficatul gras este o boală cunoscută și frecvent întâlnită. Cu toate acestea, se cunosc puține despre acumularea de grăsimi în exces în pancreas și efectele sale asupra debutului diabetului de tip 2. Echipa de cercetare condusă de profesorul Annette Schürmann și de profesorul Tim J. Schulz de la Institutul German de Nutriție Umană (DIfE), a descoperit acum că șoarecii supraponderali predispuși la diabet au o acumulare mare de celule grase în pancreas.

Șoarecii rezistenți la diabet datorită moștenirii lor genetice, în ciuda excesului de greutate, nu aveau aproape nicio grăsime depusă în pancreas, dar aveau depozite de grăsime în ficat.

„Acumularea de grăsime în afara țesutului adipos, de exemplu în ficat, mușchi sau chiar oase, are un efect negativ asupra acestor organe și asupra întregului corp. Ce impact au celulele grase asupra pancreasului nu s-a știut până acum", a spus Schürmann, directorul Departamentului de Diabetologie Experimentală la DIfE și purtător de cuvânt al Centrului german de cercetare în domeniul diabetului (DZD).

Postul alimentar intermitent reduce grăsimea pancreatică

Cercetătorii au împărțit animalele de laborator supraponderale, care erau predispuse la diabet, în două grupuri: Primului grup i s-a permis să mănânce ad libitum - atât cât și-au dorit ori de câte ori și-au dorit.

Cel de-al doilea grup a suferit un regim de post intermitent: într-o zi rozătoarele au primit mâncare nelimitat, iar a doua zi nu au fost hrănite deloc. După cinci săptămâni, cercetătorii au observat diferențe în pancreasul șoarecilor: celule grase acumulate la primul grup. Animalele din grupul doi, însă, nu aveau aproape niciun depozit de grăsime în pancreas.

Adipocitele pancreatice mediază hipersecreția insulinei

Pentru a afla cum celulele grase pot afecta funcția pancreasului, cercetătorii conduși de Schürmann și Schulz au izolat celulele precursoare de adipocite din pancreasul șoarecilor pentru prima dată și le-au permis să se diferențieze în celule mature de grăsime. Dacă celulele adipoase mature au fost cultivate ulterior împreună cu insulele Langerhans ale pancreasului, celulele beta ale „insulelor" au secretat din ce în ce mai multă insulină.

„Noi suspectăm că secreția crescută de insulină determină insulele Langerhans la animalele predispuse la diabet să se epuizeze mai repede și, după un timp, să înceteze să funcționeze complet. Astfel, acumularea de grăsimi în pancreas ar putea contribui la dezvoltarea diabetului de tip 2", a spus Schürmann.

Semnificația grăsimii pancreatice pentru prevenirea diabetului zaharat

Datele actuale sugerează că nu numai grăsimile hepatice ar trebui reduse pentru a preveni diabetul de tip 2. În anumite condiții genetice, acumularea de grăsime în pancreas poate juca un rol decisiv în dezvoltarea diabetului de tip 2, a spus Schulz, șef al Departamentului de Dezvoltare și Nutriție la Adipocite. Postul intermitent ar putea fi o abordare terapeutică promițătoare în viitor. Avantajele sunt că este o abordare neinvazivă, ușor de integrat în viața de zi cu zi și nu necesită medicamente.

Postul intermitent

Postul intermitent înseamnă să nu mănânci în anumite intervale de timp. Cu toate acestea, apa, ceaiul neîndulcit și cafeaua neagră sunt permise în permanență. În funcție de metodă, postul durează între 16 și 24 de ore sau, în mod alternativ, un maxim de 500 până la 600 de calorii sunt consumate în două zile dintr-o săptămână. Cea mai cunoscută formă de post alimentar intermitent este metoda 16: 8 care implică consumul alimentelor numai în timpul unei ferestre de opt ore în timpul zilei și postul pentru cele 16 ore rămase. O masă - de obicei micul dejun - este omisă.

Insulele lui Langerhans

Insulele lui Langerhans - denumite și celule insulare - sunt acumulări asemănătoare insulelor de celule producătoare de hormoni în pancreas. Un adult sănătos are aproximativ un milion de insule Langerhans. Fiecare „insulă" are un diametru de 0,2-0,5 milimetri. Celulele beta produc hormonului de scădere a glicemiei - insulina - și alcătuiesc aproximativ 65 până la 80% din celulele insulare. Atunci când nivelurile de glucoză din sânge sunt ridicate, ele secretă insulina în sânge, astfel încât nivelurile să fie normalizate din nou.