Afecțiunile tiroidei scad reverva ovariană, reducând capacitatea ovarelor de a produce ovule. STUDIU

Hormonii tiroidieni sunt importanți pentru sănătatea și fertilitatea ovarelor, dar efectele nivelurilor scăzute de hormoni tiroidieni (hipotiroidism) și bolilor tiroidiene autoimune asupra funcționării ovarelor unei femei nu sunt pe deplin înțelese. Într-o analiză publicată recent în Reproductive Medicine and Biology (link direct analiză), cercetătorii au examinat rezultatele studiilor pe acest subiect care au fost publicate până în prezent.

Ei au descoperit nouă studii relevante, iar concluziile acestora au indicat că hipotiroidismul și autoimunitatea tiroidiană pot avea un impact negativ asupra rezervei ovariene a unei femei sau a numărului total de ovule imature sănătoase din ovare.

„Analiza noastră stratificată în funcție de vârstă a demonstrat că autoimunitatea tiroidiană și hipotiroidismul ar avea impact posibil diferit asupra rezervei ovariene. Rezultatele oferă un indiciu important în determinarea modului în care aceste condiții afectează dezvoltarea foliculilor ovarieni”, a spus autorul principal dr Akira Iwase, de la Gunma University Graduate School of Medicine, din Japonia.

Hipotiroidismul este o boală care este răspândită la femei, chiar și la cele de vârstă reproductivă, iar hormonii tiroidieni sunt implicați în controlul ciclului menstrual. Ovocitele exprimă receptori de suprafață celulară pentru hormonii tiroidieni care afectează acțiunile hormonului foliculo-stimulant și hormonului luteinizant prin biosinteza steroizilor, au notat cercetătorii. Ca atare, disfuncția tiroidiană perturbă regularitatea menstruală și ovulația. În plus, anticorpii tiroidieni sunt asociați cu infertilitate și avort spontan la începutul perioadei de sarcină, deși mecanismul nu a fost elucidat în detaliu.

Recent, hipotiroidismul subclinic (SCH), definit ca un nivel seric crescut al hormonului de stimulare a tiroidei (TSH) cu un nivel seric normal de tiroxină, s-a dovedit a avea aceleași riscuri de infertilitate și avort spontan la începutul sarcinii ca și hipotiroidismul evident (OH). 

Prevalența SCH și OH la femeile de vârstă reproductivă este de 4%–8% și, respectiv, 0,3%–0,4%. Deoarece rezultatele sarcinii au fost îmbunătățite prin administrarea de levotiroxină (LT4) la pacientele cu SCH, LT4 a fost prescris în practica clinică pentru a menține nivelurile serice de TSH sub 2,5 mg/dL.8

Pe lângă infertilitate și avort spontan, studiile anterioare au arătat și că 20% dintre pacientele cu insuficiență ovariană prematură (POI), definită ca o insuficiență gonadală instalată înainte de vârsta de 40 de ani, pe baza constatărilor clinice și de laborator, tind să sufere de tulburări autoimune tiroidiene. Relația dintre POI și autoimunitatea tiroidiană (TAI) nu este concludentă. Cu toate acestea, deficitul de hormoni tiroidieni, nivelurile crescute de TSH și mecanismele autoimune cauzate de autoanticorpii tiroidieni pot fi implicate în insuficiență ovariană prematură. Acest lucru ar putea reprezenta o problemă pentru femeile care doresc să aibă un copil, deoarece nici tehnicile de reproducere asistată nu pot depăși epuizarea foliculilor, au mai notat cercetătorii.