"Pentru cancerul de colon sau cancer de rect, colorectal, există sfântul screening: colonoscopie, colonoscopie, colonoscopie". La ce interval de timp trebuie făcută...
Trebuie să cunoști semnele și simptomele generale ale cancerului, însă e bine de reținut și că aceste semne pot avea și alte cauze, nu doar cancer.
Semnele principale ale cancerului sunt:
- Pierderea poftei de mâncare
- Scăderea în greutate involuntară
- Oboseala extremă
- Febră
- Ganglioni măriți
- Transpirații nocturne
- Modificări ale aspectului pielii
- Sângerare în scaun, urină sau tuse
- Dificultate la înghițire
- Durere
Ei bine, ne oprim la sângerare, despre care medicul Bogdan Marțian ne-a spus mai multe informații importante.
"Sângerarea e semn pentru anumite tipuri de cancere. Pentru cancerele de pe colonul drept, e un tip de sângerare. Pentru cancerele de pe colonul stâng sau rect este alt tip de sângerare, arată altfel sângele.
Este un un semn, dar nu e un semn precoce, este un semn relativ tardiv", spune medicul Bogdan Marțian.
"Există un tip de tumoră care se cheamă virolă, în care tumora este foarte mică, dar are capacitatea de a scleroza și de a strânge peretele intestinal. De obicei apare pe partea stângă, pe colonul stâng și care produce precoce, când tumora este mică și cu șanse destul de bune de a nu invada ganglioni, produce ocluzie intestinală sau un sindrom ca și ocluzie, dar are o simptomatologie care alarmează pacientul și atunci pacientul vine destul de devreme și se poate opera cu șanse bune de vindecare.
Astea sunt situații, să zicem, oarecum extreme.
Dar pentru cancerul de colon sau cancer de rect, colorectal, există sfântul screening.
Și aici trebuie să spunem, cu riscul pe care mi-l asum de a plictisi pe toată lumea, pe cei care au mai auzit lucrurile astea, colonoscopie, colonoscopie, colonoscopie", a declarat Bogdan Marțian, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.
"Standardele erau până acum vreo câțiva ani la 50 de ani, după 50 de ani, fiecare dintre noi trebuie să facă o colonoscopie, o primă colonoscopie.
Există o categorie de pacienți care au în antecedentele familiale anumite boli. De pildă, un părinte sau un bunic care a avut o polipoză rectocolică, asta este o boală cu transmisie genetică și care a făcut un cancer și descendenți din indivizii ăștia trebuie să-și facă mult mai devreme o colonoscopie.
Americanii au început să coboare nivelul vârstei minime la care se face prima colonoscopie spre 45 de ani.
Dacă prima colonoscopie nu constată nimic, standardul spune că trebuie repetată cam la 5 ani.
Au început să mute standardul ăsta la persoanele care nu au riscuri asociate: nu fumează, nu mănâncă grăsimi, nu mănâncă prea multă carne roșie ș.a.m.d.
La cei care au factori de risc mai puțin au început să întindă perioada pentru o colonoscopie la 7 sau chiar pe la 8 ani.
Dacă la colonoscopie s-a descoperit ceva, un polip, polipul acela este scos, este rezecat în același moment și atunci pacientul trebuie să repete la un interval ceva mai mic.
În general, cam la 3 ani ar trebui să repete o colonoscopie, pentru că motivul pentru care a apărut polipul și care nu este cunoscut, nu a fost îndepărtat odată cu polipul.
Polipul ăla apare dintr-o rațiune, dintr-un motiv și atunci trebuie să repete, pentru că este de presupus că dacă a dezvoltat un polip, în viitor va putea dezvolta și alți polip.
Peste 85% din cancerele colorectale provin dintr-un polip, care este o tumoră benignă, migrează în spre malign.
Dacă la screening se descoperă polipi, ei sunt rezecați și riscul să devină maligni nu mai există", a mai spus medicul.
"Există o boală care se cheamă polipoza rectocolică în care sunt mulți, zeci de politici. Și dacă unul dintre ei, oricare dintre ei poate să devină malign, riscul să devină malign este mai mare din cauza unui mesaj genetic, e o genă identificată care e responsabilă de de treaba asta, la pacienții ăștia, se recomandă la rece, adică preventiv, colectomie totală.
Cu o anastomoză între rect și intestin subțire", a conchis medicul Bogdan Marțian.
Polipoza adenomatoasă familială este o boală rară, ereditară, cauzată de o mutație la nivelul genei APC (adenomatosis polyposis coli). Majoritatea persoanelor moștenesc gena de la unul dintre parinți, însă în 25-30% din cazuri, mutația survine spontan în cursul vieții.
Polipoza determină formarea de țesut în exces (care se transformă în polipi) la nivelul colonului și rectului. Aceste formațiuni benigne pot apărea și la nivelul tractului gastrointestinal superior, cu precădere, la nivelul duodenului. În lipsa tratamentului, polipii colo-rectali pot maligniza după vârsta de 40 de ani.
Majoritatea persoanelor cu polipoză adenomatoasă familială este nevoită să treacă prin intervenția de excizie a întregului colon pentru a preveni malignizarea acestor polipi. Atunci când polipii de la nivel duodenal malignizează, aceștia pot fi gestionați prin atentă monitorizare și excizia controlată periodică a polipilor.
Unele persoane dezvoltă o formă mai ușoară a bolii, numită polipoză adenomatoasă familială atenuată. Acești pacienți au, de obicei, puțini polipi (în medie 30 formațiuni) și dezvoltă cancer de colon mai târziu, în cursul vieții, potrivit SANADOR.
Riscul de a dezvolta polipoză colonică familială este crescut dacă cineva din familia pacientului este deja diagnosticat cu această boală (unul dintre părinți, copilul, fratele sau sora).
Principalele semne ale bolii sunt reprezentate de prezența a sute sau mii de formațiuni polipomatoase la nivelul colonului și rectului; de regulă, polipii încep să apară în perioada adolescenței. Șansele de transformare malignă a polipilor colonici și rectali este de aproximativ 100% până la vârsta de 40 ani.
Vezi mai multe în video:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
