Endometrioza este o afecțiune cronică ce apare atunci când țesut similar celui endometrial care se găsește pe peretele uterului crește în alte zone ale corpului. Se dezvoltă în mod obișnuit pe...
Endometrioza intestinală apare când țesuturile similare țesutului endometrial cresc în intestin sau pe intestin. Țesutul endometrial crește de obicei în uter, pentru a pregăti organismul pentru ovulație și, eventual, fertilizare, și este alcătuit din celule sanguine și țesut conjunctiv și de glandă. Se îngroașează în fiecare lună până în timpul menstruației, dacă nu are loc fertilizarea.
Atunci când acest țesut crește anormal în afara uterului, cum ar fi pe intestin, continuă să se îngroașe ca răspuns la hormoni. Totuși, deoarece acest țesut endometrial nu poate părăsi corpul, ca în cazul celui din uter, provoacă o varietate de simptome.
Medicii clasifică, de obicei, endometrioza ca fiind superficială sau profundă. Endometrioza endogenă crește pe suprafața intestinului. Dacă țesutul penetrează peretele intestinal, se numește endometrioză intestinală profundă.
Conform unei revizuiri din 2018, după organele genitale, intestinul este locația cea mai comună pentru creșterea țesutului endometrial anormal.
Simptomele endometriozei intestinale pot include:
- durere pelvină profundă;
- durere pelvină în timpul actului sexual;
- constipație;
- diaree;
- dureri intestinale;
- sângerare rectală (mai puțin frecventă).
Țesutul endometrial anormal poate crește pe orice segment al intestinului. Dar, potrivit unui studiu din 2014, aproximativ 90% din incidența endometriozei intestinale implică rectul sau colonul sigmoid.
Simptomele endometriozei intestinale pot varia între indivizi și depind de ciclul menstrual al unei persoane. De exemplu, simptomele pot fi mai grave în zilele care se apropie sângerarea menstruală. Simptomele endometriozei intestinale pot scădea odată ce o persoană intră în menopauză, iar nivelul estrogenilor scade.
Medicii nu știu exact de ce unele femei dezvoltă endometrioză. O teorie este că, în timpul menstruației, sângele revine în tuburile uterine și în pelvis. Unele bucăți din acest țesut se pot atașa la mucoasa intestinului. Este, de asemenea, posibil ca o operație din trecut care implică uterul să permită celulelor endometriale să se atașeze de incizie și eventual să se transfere în intestin.
Unii cercetători cred că un dezechilibru al estrogenului poate contribui, de asemenea, la endometrioză. Există, de asemenea, o coneziune genetică. Femeile și fetele care au un membru apropiat al familiei, cum ar fi o mamă sau o soră, cu această afecțiune, prezintă un risc crescut de a dezvolta endometrioză.
Cercetătorii încă nu știu de ce țesutul endometrial crește în afara organelor de reproducere, cum ar fi pe intestin. Predispoziția cea mai mare de a face endometrioză o au femeile cu vârste între 25 și 40 de ani,care au o durată a ciclului menstrual mai mică de 28 de zile sau o durată a menstrei de peste 7 zile. Risc au și fetele la care prima menstruație a apărut înainte de împlinirea vârstei de 12 ani sau tinerele cu anomalii uterine congenitale ori o structură anormală a colului uterin sau a vaginului, care împiedică fluxul menstrual normal.
Deoarece simptomele endometriozei intestinale pot imita alte probleme intestinale, este esențial să excludem afecțiuni cum ar fi colita, tumorile rectale și sindromul intestinului iritabil (IBS). După un examen fizic care include examinarea pelviană, o examinare a simptomelor și a istoricului medical, medicul poate să comande teste suplimentare, inclusiv CT (tomografie computerizată), examen laparoscopic, sigmoidoscopie sau RMN.
În prezent, nu există niciun remediu pentru endometrioză, dar multe tratamente sunt disponibile. Tratamentul pentru endometrioza intestinului poate depinde de cât de grave sunt simptomele unei persoane, de starea generală a sănătății și de dorința de a rămâne însarcinată.
Tratamentul poate include următoarele:
Dacă simptomele unei persoane sunt ușoare, medicul le poate recomanda medicamente contra durerii, unele chiar fără rețetă. Aceste medicamente, însă, nu vor opri creșterea anormală a țesutului, dar pot reduce durerea și disconfortul.
Deoarece estrogenul joacă un rol în endometrioza intestinală, terapia hormonală poate ajuta la gestionarea afecțiunii. Tratamentul hormonal poate implica administrarea de plasturi sau de pastile de control al sarcinii. Aceste medicamente conțin estrogen, progesteron sau ambele și împiedică acumularea țesutului endometrial. Ele pot, de asemenea, să micșoreze creșterea anormală a respectivului țesut pe intestin.
În alte cazuri, un medic poate prescrie hormon eliberator de gonadotropină, care împiedică ovulația și creșterea țesutului endometrial. Simptomele se pot întoarce, însă, odată ce femeia în cauză nu mai ia hormoni.
Un medic poate recomanda intervenții chirurgicale dacă terapia hormonală nu ușurează simptomele sau dacă o persoană dorește să rămână gravidă. Tipul de intervenție chirurgicală depinde de cum clasifică medicul starea, adică dacă e superficială sau profundă.
O procedură implică îndepărtarea țesutului endometrial de pe intestin, dar lăsarea intactă a intestinelor. Dacă creșterea endometrului este profundă, un chirurg va îndepărta leziunile și va închide orice găuri în intestin produse de acesta în intestin.
În cazurile severe, un chirurg poate îndepărta o porțiune din intestin care este invadată de țesut endometrial, după care reatașează secțiunile intestinului.
Nu există dovezi concludente că o dietă anume poate ușura simptomele endometriozei intestinale. Dar unele studii sugerează că un consum de fructe și legume ar duce la ameliorarea unor simptome ale endometriozei.
De exemplu, un studiu din 2018 a examinat 70.835 de femei aflate în perioada premenopauzei. Rezultatele au arătat că femeile care au consumat zilnic una sau mai multe porții de citrice au avut un risc de 22% mai mic de a dezvolta endometrioză decât femeile care au consumat mai puține citrice. Cu toate acestea, studiul nu privea în mod specific endometrioza intestinului.
De ce 90% dintre oameni au această bacterie în corp fără să știe. Cum e posibil ca doar 90% din oameni să o aibă. Ce se întâmplă cu restul de 10%.
Asta îți schimbă totul în sănătatea intestinului. Descoperirea care te va surprinde complet. Reface flora intestinală.
Acest aliment sănătos poate provoca gaze. Îți afectează digestia și balonează.
Acest tip de cancer este din ce în ce mai agresiv. Ocupă locul 2 în Europa.
Circuitul mortal prin care tumorile își alimentează creșterea. Duce la extinderea necontrolată a celulelor.
Această vitamină regenerează pancreasul în profunzime. Combate și o afecțiune digestivă gravă și frecvent întâlnită.
Lista alimentelor pe care ar trebui să le eviți dacă ai reflux gastroesofagian.
Aceste trei semen care apar pe piele pot indica boala ficatului gras.
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
Reținerea gazelor poate părea inofensivă, însă experții medicali avertizează asupra unor consecințe neașteptate și neplăcute.
Acesta este gardianul ficatului și îl protejează de celulele canceroase. Face scut în jurul ficatului.
