Potasiul, mineralul esențial ce previne bolile cardiace, dar și alte afecțiuni.
Potasiul este un mineral esențial necesar tuturor țesuturilor din organism, fiind în același timp și un electrolit, adică trimite impulsuri electrice în tot corpul. Electroliții au, de asemenea, o serie de funcții corporale esențiale, printre care: tensiunea arterială, echilibrul normal al apei, contracțiile musculare, impulsurile nervoase, digestia, ritmul cardiac și echilibrul pH-ului.
De menționat că cea mai mare parte din potasiu, aproximativ 98%, se găsește în celule, iar din acestea, 80% se află la nivelul celulelor din țesutul muscular. Restul, se află în oase, ficat și în celulele roșii, notează Healthline.
În cazul în care cantitatea din corp este prea scăzută, se pot dezvolta probleme de sănătate, unele chiar și pe termen lung. Reglajul nivelului de potasiu este făcut de către rinichi, aceștia eliminând excesul prin urină.
Fiind un element care reglează fluidele din interiorul celulelor, potasiul contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, mai mult, poate ameliora contracțiile musculare.
Potasiu poate oferi numeroase beneficii, printre care:
- ar putea reduce tensiunea arterială, astfel contribuind la reducerea riscului de a dezvolta afecțiuni cardiace și de a face infarct;
- ajută la eliminarea pietrelor la rinichi;
- contribuie la prevenirea osteoporoze;
- reduce retenția de apă.
Potrivit specialiștilor, doza de potasiu recomandată diferă în funcție de sexul și vârsta persoanelor. Astfel, necesarul recomandat pentru adolescente (14-18 ani) este de 2300 mg de potasiu, în timp ce băieții au nevoie de 3000 mg pe zi.
Femeile de peste 19 ani au nevoie de un aport de 2600 de mg pe zi, iar femeile care sunt însărcinate sau alăptează trebuie să se încadreze între 2500 și 2900 de mg pe zi.
Bărbaților de peste 19 ani li se recomandă 3400 de mg de potasiu pe zi.
Organismul uman nu produce acest mineral, astfel că pentru o bună stare a sănătății este nevoie ca acesta să fie introdus prin intermediul alimentației ori a suplimentelor alimentare, dar numai cu indicația explicită a medicului, în urma unui consult.
Potasiul se găsește în fructe, legume și nuci, dar și în produsele lactate pe bază de plante: avocado, pepene galben, portocale, banane, kiwi, mango, nectarine, frunze de sfeclă, spanac, broccoli, linte, fasole albă, cartofi, dovleac, varză de Bruxelles, roșii, migdale, nuci caju, papaya, lapte vegetal și apă de cocos.
În produsele animale, potasiul se găsește, într-o cantitate mai mică, în lapte, iaurt, pește (somon și ton) și în carnea de pui.
Așa cum menționasem anterior, șansele unui surplus de potasiu sunt reduse, dat fiind faptul că rinichii se ocupă cu eliminarea surplusului. Dar care sunt simptomele deficitului de potasiu?
Lipsa de potasiu din dieta sau un nivel de potasiu foarte scăzut poate duce la hipopotasemie, afecțiune ce poate pune viața în pericol, cu probleme de natură cardiovasculară și neuromusculară.
Alte probleme de sănătate care pot apărea din cauza deficitului de potasiu sunt de tip hormonal, renal și metabolic. Nivelul de potasiu scăzut poate avea următoarele simptome:
- Senzația de oboseală, respirația îngreunată, palpitații, tensiunea arteriala foarte scăzuta, schimbări ale stării de spirit, simptome ale depresiei;
- Manifestarea constipației, a balonării, greței, vărsăturilor, crampelor abdominale, urinarea în exces;
- Crampe musculare, spasme, rigiditate și slăbiciune ce se poate resimți la nivel muscular, toate acestea punând în dificultate mișcarea;
- Senzații precum furnicăturile sau amorțeala;
- Paralizia mușchilor și bătăi neregulate ale inimii, atunci când există nivel extrem de redus de potasiu (hipopotasemie).
Legumele sunt o parte esențială a unei diete sănătoase, nu doar pentru că sunt pline de vitamine, minerale și fibre, dar pot fi încorporate cu ușurință în aproape fiecare masă.
Ghidul dietetic 2020-2025 al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA) recomandă ca americanii să își varieze consumul de legume, subliniind legumele de culoare verde închis ca fiind o categorie cheie, potrivit Eat This.
Modul în care aceste frunze pot fi adăugate în alimentație este la latitudinea fiecăruia, putând fi parte dintr-o omletă, o salată sau chiar un smoothie.
Care sunt cele mai bune 5 legume cu frunze verzi, potrivit unui top realizat de nutriționistele gemene Tammy Lakatos Shames și Lyssie Lakatos, cunoscute și sub numele de The Nutrition Twins.
Frunzele de păpădie
Această frunză verde nu se află probabil în rândul ”verdețurilor” obișnuite, dar ar trebui să fie.
”Unul dintre motivele pentru care aceste verdețuri sunt atât de puternice este că ajută la creșterea fluxului biliar, descompunând grăsimile, facilitând digestia și ajutând ficatul, protejându-l și ajutându-l să filtreze substanțele chimice potențial dăunătoare din alimente”, spun The Nutrition Twins.
Plină de antioxidanți, cum ar fi betacarotenul, s-a demonstrat că frunzele de păpădie protejează împotriva deteriorării celulelor, ceea ce poate ajuta, în cele din urmă, la respingerea bolilor cronice.
În plus, sursa lor bogată de luteină și zeaxantină sprijină sănătatea ochilor, în timp ce conținutul lor de vitamina C și K ajută la promovarea oaselor sănătoase. Și asta nu este tot ce pot face aceste frunze verzi.
”Una dintre adevăratele lor calități de superputere este că sunt o sursă bogată de prebiotice prietenoase cu intestinele, datorită inulinei lor”, spun surorile Lakatos. ”Ele sporesc producția de bifidobacterii 'bune' din intestin, care ajută la stimularea funcției imunitare și pot chiar ajuta la prevenirea cancerului”. Citește mai departe AICI.
Infecțiile urinar,e mai frecvente la femei, pot fi evitate, dar trebuie cunoscute întâi cauzele lor. Iată cum pot fi prevenite:
Expunerea la fum poate produce fibroză în inimă și agrava boala de rinichi existentă în urma expunerii la fum de țigară, susține un studiu.
Clima caldă și umedă poate fi un factor de risc pentru pietrele la rinichi. Și încălzirea globală ar putea contribui la creșterea riscului.
Sindromul Alport este o boală moștenită care se caracterizează prin boli de rinichi, pierderea auzului și probleme de vedere.
Mirabela Dauer a făcut dezvăluiri despre diagnosticul de cancer pe care l-a primit.
