Accidentul vascular cerebral provoacă în prezent 21,64% dintre decesele înregistrate în România, a declarat prof. dr. Gheorghe Iana, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi...
Accidentul vascular cerebral înregistrează statistici alarmante. „România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa! 4 români mor în fiecare oră din cauza AVC”, este semnalul de alarmă tras de președintele SNRIR, prof. dr. Gheorghe Iana.
Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervenționala din România (SNRIR) a organizat o conferință pe tema accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenția autorităților asupra situației de criză în care se află sistemul medical și pacienții care suferă un AVC și a prezentat soluțiile pentru a reduce numărul deceselor cauzate de aceste accidente.
Accidentul vascular cerebral, a doua cauză de mortalitate în România
„În momentul de faţă, în România, potrivit unui raport realizat la solicitarea SNRIR, situaţia arată cam aşa: 21,64% dintre decesele înregistrate în România sunt generate de AVC, reprezintă a doua cauză de mortalitate, în acelaşi timp a doua cauză de dizabilitate. Ceea ce e mai grav e că pacienţii post AVC rămân cu o calitate a vieţii afectată pe toată durata şi prezintă, de asemenea, costuri sociale foarte mari. La vârstele peste 65 de ani, valorile cresc de aproximativ 10 ori, există un decalaj foarte mare. În acelaşi timp, vârsta de debut a accidentului vascular cerebral a coborât foarte mult, generată de condiţiile de viaţă, viaţă modernă şi aşa mai departe. Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035", a spus Gheorghe Iana.
Cursa contra cronometru pentru salvarea pacientului
El a explicat că, în momentul în care se declanşează accidentul vascular cerebral, pentru pacient începe o cursă contra cronometru, iar bolnavul trebuie să ajungă într-un centru de terapie.
„O primă etapă ar fi diagnosticul primar şi transportul medical asistat. A doua etapă este de diagnostic într-un serviciu specializat, care este un serviciu cu platou tehnologic, cu specialişti care să asigure un diagnostic imediat în vederea instituirii trombolizei. Presupune prezenţa neurologului specializat în stroke, presupune prezenţa cardiologului intervenţionist, care să asigure manevra intervenţională de completare a trombolizei intravenoase, atunci când este cazul. Instituirea terapiei - cu cât se face mai rapid cu atât şansele de recuperare sunt mai mari -, fereastra terapeutică este de 6 ore. (...) Dacă nu avem infrastructură, nu avem condiţii de terapie, acel pacient este condamnat”, a spus Iana.
Deficiențe în îngrijirea pacienților cu AVC
Prof. Gheorghe Iana a vorbit şi despre deficienţele care îi afectează pe bolnavii cu AVC.
„Principalele deficienţe în circuitul pacientului sunt în primul rând identificarea AVC-ului în zona deficitară cu personal medical, vorbim de zonele rurale. A doua mare deficienţă este reprezentată de distanţele mari între centrele specializate în stroke. (...) Nu întotdeauna avem acces la un mijloc rapid de transport din cauza numărului mare de cazuri. Distribuţia neuniformă a centrelor de stroke, acestea sunt grupate pe lângă centrele universitare predilect, pentru că acolo avem specialişti. În zonele în care nu avem, avem o mare problemă. Suportul de diagnostic imagistic redus este o altă problemă. În majoritatea spitalelor nu avem disponibilitate 24 din 24 de ore şi nici acces la un platou tehnologic şi nici specialişti care să facă un diagnostic, o perfuzie, o difuzie în acest interval", a arătat Iana.
Acesta a menţionat că o altă deficienţă este lipsa personalului specializat în radiologie intervenţională, dar şi „lipsa unei curricule de pregătire în specialitatea de radiologie intervenţională”.
Gheorghe Iana a precizat că în ultimii ani fondurile din programul de stroke au scăzut. „În 2016 s-au alocat 5.381.000 de euro, în 2017 au scăzut la 3.451.000 de euro, iar în 2018 tendinţa este tot de scădere", a afirmat el.
Momentan, sistemul de sănătate din România dispune doar de 5 specialiști care pot interveni endovascular în cazuri de AVC după cele mai noi protocoale internaționale.
„Până în 2020 un parteneriat academic cu Medtronic, ESMINT și universitățile de profil va genera un număr de 20 de specialiști. Aceștia vor fi pregătiți teoretic de către profesori de la universitățile din Hamburg și Budapesta și practic în Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Universitar Elias și Spitalul de Urgență din Târgu-Mureș”, a spus Iana.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
