ADHD și autismul: ce au în comun cele două boli, descoperirea cercetătorilor

Cercetătorii au descoperit că autismul și ADHD au schimbări în aceleași gene. Noile cunoștințe se referă direct la cauzele biologice ale celor două tulburări psihice ale...
Cercetătorii proiectului național de psihiatrie iPSYCH au descoperit că autismul și ADHD au schimbări în aceleași gene. Noile cunoștințe se referă direct la cauzele biologice ale celor două tulburări psihice ale copilului.
În Danemarca, aproximativ un procent dintre școlari au autism și de la 2 până la 3% sunt diagnosticați cu ADHD. Autismul și ADHD sunt tulburări de dezvoltare diferite, dar pot avea anumite simptome comune. De exemplu, copiii cu autism pot demonstra un comportament violent sau agresiv, pot fi impulsivi și au probleme în școală și în relațiile sociale - și aceiași simptome pot fi împărtășiți de copiii cu ADHD.
Cercetătorii de la iPSYCH, cel mai mare proiect de cercetare din Danemarca în domeniul psihiatriei, au descoperit acum că similitudinile dintre cele două diagnostice pot fi legate de modificări ale acelorași gene. Noul studiu este cel mai mare studiu de până acum al mutațiilor rare în genomul persoanelor cu ADHD și autism.
„Faptul că mutațiile se găsesc în aceeași măsură și în aceleași gene la copiii cu autism și la copiii cu ADHD, indică aceleași mecanisme biologice implicate”, spune Anders Børglum, care este profesor la Universitatea Aarhus, cercetător principal la iPSYCH și unul dintre cercetătorii de frunte din spatele studiului. Studiul a fost realizat în colaborare cu Broad Institute și Harvard.
Pentru prima dată o genă este legată de ADHD și autism
Rezultatele tocmai au fost publicate în revista internațională Nature Neuroscience.
"Aceasta este prima dată când genomul a fost cartografiat atât de cuprinzător atât pentru ADHD, cât și pentru autism, iar descoperirea că copiii cu ADHD au aceeași cantitate de mutații genice dăunătoare în ADN-ul lor ca și copiii cu autism este atât de surprinzător, cât și destul de surprinzător", spune Anders Børglum.
Rezultatele arată direct către mecanismele cauzale biologice care sunt împărtășite de ADHD și autism.
"În studiu, gena care este cel mai frecvent afectată de mutații la persoanele cu ADHD sau autism este așa-numita genă MAP1A. Gena este implicată în formarea structurii fizice a celulelor nervoase - scheletul lor interior, deci a vorbi - și este important pentru dezvoltarea creierului ", explică Anders Børglum.
Aceasta este prima dată când această genă a fost legată de dezvoltarea ADHD și autism, iar mutațiile găsite de cercetători dau un risc semnificativ crescut de a dezvolta autism și / sau ADHD.
„Am descoperit o povară crescută de mutații care distrug sau afectează grav gena MAP1A la cei cu ADHD și autism, în timp ce foarte puțini dintre subiecții de control au avut astfel de modificări în genă”, explică Anders Børglum.
Aceasta înseamnă că riscul de ADHD și autism crește de peste 15 ori pentru persoanele care poartă o astfel de mutație. Cercetătorii au analizat genele a aproximativ 8.000 de persoane cu autism și / sau ADHD și 5.000 de persoane fără niciuna dintre cele două tulburări, toate din Danemarca. Studiul a inclus, de asemenea, date suplimentare de la cca. 45.000 de subiecți de control internațional care nu au avut tulburări psihiatrice.
"Studiul arata ca multe alte gene pentru ADHD si autism pot fi identificate direct prin studierea mai multor persoane intr-un mod similar cu secventiere extensiva a ADN-ului, oferind astfel o imagine mai completa a mecanismelor biologice cauzale si a abordarilor posibile ale tratamentului medical", explica cercetător.
În cadrul proiectului, Anders Børglum și colegii săi au avut acces la probe de la Banca Națională Daneză de la Institutul Seric Statens și la datele din Registrul central de cercetare psihiatrică danez. Persoanele născute în Danemarca între 1981 și 2005 au fost corelate cu diagnostice de autism, ADHD și retard mental.
Sursa, aici.
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
-
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.