De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Citirea unei electroencefalograme (EEG) ar putea oferi un real ajutor în diagnosticarea bolii Parkinson, dar și a altor tulburări motorii.
Boala Parkinson ar putea fi diagnosticată în urma electroencefalogramei, spun cercetătorii. Datele au fost publicate în revista eNeuro, unde cercetătorii sugerează că citirile EEG neinvazive pot furniza biomarkeri electrofiziologici ușor de detectat, pentru a ajuta la diagnosticarea și reglarea fină a tratamentelor terapeutice pentru boală și, eventual, alte tulburări motorii, scrie medicalxpress.com.
„Folosind acest mod sigur și accesibil de a măsura și cuantifica activitatea creierului, am fost în măsură să distingem diferențele dintre pacienții cu Parkinsons, care au fost cu sau fără tratament și coparația cu oameni sănătosi”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Nicole Swann de la Department of Human Physiology at the University of Oregon.
Diagnosticul inițial al bolii Parkinson se bazează, în prezent, pe o evaluare neurologică a pacienților care efectuează o serie de sarcini corporale. O astfel de testare subiectivă poate duce, totuși, la o diagnoză greșită. "Nu știm încă dacă această abordare va fi mai bună, dar ar putea oferi măsurători ale activității creierului ușor de obținut, care ar fi utile și eventual utilizate în tandem cu observațiile clinice și alte măsurători EEG", a spus Swann.
Eforturile anterioare de detectare a bolii Parkinson în undele cerebrale EEG au fost inconsecvente, a spus ea, deoarece accentul a fost pus pe măsurătorile care modelează semnalele creierului ca unde sinusoidale, care sunt unde beta filtrate, pentru a arăta puterea generală a oscilațiilor periodice. Metode noi, cum ar fi cea utilizată aici, în prezent, au fost asociate doar cu boala Parkinson cu electrozi implantați chirurgical în creierul pacienților.
În noua analiză, cu datele EEG care au fost colectate anterior la Universitatea California din San Diego de la 15 pacienți cu Parkinson și 16 participanți sănătoși ca și grup de control, Swann s-a concentrat pe undele beta nefiltrate originale pentru a căuta unghiuri specifice și forma completă a oscilațiilor. Co-autorul Scott Cole, student la UC San Diego în 2017, a observat că persoanele cu boală Parkinson par să aibă valuri creier ascuțite.
"Semnalele brute se înalță și coboară ca unde sinusoidale, dar cu mai multă asimetrie", a spus Swann. "Înclinarea abriptă se dovedește a fi importantă în cazul pacienților cu Parkinson. Acest lucru a fost ușor de detectat la pacienții care nu au primit medicamente", a mai spus ea.
Când vârful este mai accentuat în partea superioară a valului decât în partea inferioară a oscilației, indică pacienții care nu au medicamente, a spus ea.
Într-un studiu amplu de urmărire, Swann a spus că speră să combine măsurătorile EEG ale scalpului cu istorii medicale detaliate și rapoarte de sine despre modul în care pacienții se simt în fiecare zi de testare. În cele din urmă, se speră că abordarea ar putea contribui la detectarea modificărilor ale bolii la persoane, de-a lungul timpului.
„Tratamentul curent presupune intervenția chirurgicală pentru implantarea permanentă a unui stimulent electric sau a unei abordări farmacologice în care titrarea dozelor este dificilă și duce adesea la frustrarea ciclului de eficacitate”, a declarat co-autorul studiului, Bradley Voytek, neurolog de la UC San Diego.
În mod ideal, a mai spus Swann, în cazul în care abordarea se dovedește a oferi informații utile, testarea EEG ar putea fi făcută de la distanță de către pacienții cu Parkinson, purtând o pălărie echipată cu electrozi. Rezultatele ar putea fi trimise la neurologii lor și utilizate pentru a ajusta rapid și ușor tratamentele, în timp real.
O provocare, a spus Voytek, este că măsurătorile în timp real ale activității creierului sunt adesea zgomotoase și pot bruia abilitatea de a surprinde semnalele corecte. "Multe dintre instrumentele pe care le avem pentru a le măsura necesită multă putere de procesare, astfel încât acestea nu pot fi aplicate cu ușurință în timp real", a spus el.
Studiul original, AICI.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.