Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Creier. Un studiu realizat de cercetători de la Stanford susține că interacțiunile oamenilor cu o persoană din Realitatea Augmentată le afectează comportamentul.
Creier. Realitate Augmentată. Studiul unei echipe de cercetători de la Universitatea Standford demonstrează că interacțiunile oamenilor cu o persoană virtuală în Realitatea Augmentată (AR) au influențat modul în care s-au comportat și au acționat în lumea fizică.
„Întrucât firmele de tehnologie majoră se străduiesc să dezvolte produse de Realitate Augmentate, cercetătorii de la Stanford învață cum afectează acestea comportamentul oamenilor - atât în lumea fizică, cât și în cea digitală îmbunătățită", se arată pe news.standford.edu.
Astfel, au vrut să vadă printr-un studiu efectele. Jeremy Bailenson, profesor de Comunicare la Școala de Științe Umaniste și Științe din cadrul Universității Standford, a condus cercetarea. Concluzia analizei lor: după ce oamenii au avut o experiență în Realitatea Augmentată - simulată prin purtarea ochelarilor care conțin conținutul generat de calculator - interacțiunile lor în lumea fizică s-au schimbat, chiar și cu dispozitivul AR eliminat.
Un exemplu dat de aceștia, potrivit sursei citate, ca să-și întărească ideea, este cel în care oamenii au evitat să stea pe un scaun pe care în Realitatea Augmentată o persoană virtuală a stat pe el. Cercetătorii au mai observat că participanții la studiu au părut a fi influențați de prezența unei persoane virtuale într-un mod similar cum ar fi dacă o persoană reală ar fi lângă ei.
„Am descoperit că utilizarea tehnologiei Realității Augmentate poate schimba locul unde vă plimbați, modul în care vă întoarceți capul, cât de bine vă ocupați de sarcini și cum vă conectați social cu alți oameni fizici în cameră. (...) Și această cercetare poate ajuta să atragă atenția asupra posibilelor consecințe sociale ale utilizării AR la scară largă, astfel încât tehnologia poate fi proiectată pentru a evita aceste probleme înainte de a deveni omniprezente", a spus Jeremy Bailenson, coautor al studiului.
Studiul lor a constat în trei experimente făcute cu ajutorul a 218 de participanți si a unui program Realitate Augmentată.
Potrivit sursei citate, în primele două experimente, fiecare participant a interacționat cu un avatar virtual pe nume Chris, care, în Realitatea Augmentată, stătea pe un scaun real în fața lor. Primul studiu a replicat o descoperire psihologică tradițională cunoscută sub numele de inhibare socială: subiecții au încheiat mai repede anagrame, dar au avut rezultate slabe pe cele complexe când avatarul Chris a fost vizibil în câmpul AR de viziune.
Un alt studiu a testat dacă participanții urmau indicațiile sociale acceptate atunci când au interacționat cu avatarul Chris. Cercetătorii au observat că toți participanții care purtau setul cu cască AR s-au așezat pe scaunul gol alături de Chris, în loc să stea direct pe avatar. Când și-au ales locul, 72% au ales să stea în scaunul gol lângă locul unde a mai stat Chris, persoana virtuală din studiu.
„Faptul că nici unul dintre subiecții cu seturi de căști nu a luat locul în care a stat avatarul a fost un pic de surpriză. Aceste rezultate evidențiază modul în care conținutul de AR se integrează cu spațiul dumneavoastră fizic, afectând modul în care interacționați cu acesta. Prezența conținutului de AR pare, de asemenea, să rămână neschimbată după scoaterea ochelarilor", a spus cercetătorul Bailenson, citat de news.standford.edu.
În al treilea studiu, cercetătorii au examinat modul în care AR afectează legătura socială dintre două persoane care au o conversație, în timp ce una dintre ele poartă o căști cu AR. Autorii studiului au observat că aceia care poartă ochelari de Realitate Augmentată au raportat că se simt mai puțin conectați social la partenerul lor de conversație.
Cercetătorii susțin că sunt necesare studii suplimentare, la care lucrează el și echipa sa, pentru a examina în continuare efectele Realității Augmentate.
Studiul a fost publicat pe 14 mai în PLOS ONE. Studiul, AICI.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.