Cum ajung nanoplasticele în creier și ce impact au asupra sănătății. Plasticul care traversează bariera hemato-encefalică

Cercetările recente arată că fragmentele de plastic acumulate în creierul uman au crescut semnificativ în ultimii ani, ridicând preocupări cu privire la impactul pe termen lung asupra sănătății...
Mostrele de creier uman prelevate la autopsie la începutul anului 2024 conțineau mai multe fragmente mici de plastic decât mostrele prelevate cu opt ani înainte, conform unei pretipăriri publicate online în luna mai. Concentrațiile în țesutul cerebral al persoanelor normale au fost de 4 800 micrograme pe gram, sau 0,5% din greutate.
Această creștere este cu aproximativ 50% mai mare decât eșantioanele din 2016, ceea ce sugerează că creierul nostru de astăzi are 99,5% creier, iar restul este plastic. Cu toate acestea, această creștere arată doar expunerea și nu oferă informații despre deteriorarea creierului.
Phoebe Stapleton, profesor asociat de farmacologie și toxicologie la Universitatea Rutgers, a declarat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care particulele pot interacționa cu celulele și dacă acest lucru are o consecință toxicologică.
Studiile au găsit aceste materiale plastice în inima umană, vasele mari de sânge, plămâni, ficat, testicule, tractul gastrointestinal și placentă. Dr. Philip Landrigan, director al Programului pentru sănătate publică globală și binele comun și al Observatorului global privind sănătatea planetară de la Boston College, a declarat că este important să nu speriem oamenii, deoarece știința în acest domeniu este încă în evoluție. Acesta i-a sfătuit pe oameni să își reducă la minimum expunerea la plasticul pe care îl pot evita, cum ar fi pungile și sticlele de plastic.
American Chemistry Council, o asociație industrială, a declarat că dovezile științifice actuale nu demonstrează că nivelurile de microplastice sau nanoplastice detectate în alimente reprezintă un risc pentru sănătatea umană.
Cercetările în curs urmăresc să abordeze lacunele de date în înțelegerea expunerii la microplastice și să dezvolte instrumente îmbunătățite pentru a măsura toxicitatea microplasticelor pentru oameni.
Foto: Freepik
Cum ajung nanoplasticele în creier
Cercetătorii au descoperit că creierul absoarbe cele mai mici nanostructuri, cum ar fi 100 până la 200 de nanometri în lungime, de la 92 de persoane care au fost supuse unei autopsii medico-legale pentru a verifica cauza morții în 2016 și 2024. Cortexul frontal, zona creierului asociată cu gândirea și raționamentul, este cel mai afectat de demența frontotemporală (FTD) și de stadiile ulterioare ale bolii Alzheimer.
Particulele mai mari, cu dimensiuni cuprinse între un micrometru și cinci micrometri, ajung în ficat și rinichi. Nanoplasticele sunt cele mai îngrijorătoare materiale plastice pentru sănătatea umană deoarece se pot instala în interiorul celulelor individuale.
Ele pot ocoli bariera hemato-encefalică și consumând grăsimi esențiale pentru performanța creierului. Creierul uman are aproximativ 60% grăsime în greutate, iar acizii grași esențiali, precum omega 3, sunt esențiali pentru puterea și performanța creierului. Organismul uman nu poate produce singur acizi grași esențiali, astfel încât aceștia trebuie să provină din alimente sau suplimente.
Legătura dintre plastic și cancer
Microplasticele, care pot varia de la mai puțin de 5 milimetri la 1 nanometru, sunt cele mai îngrijorătoare materiale plastice pentru sănătatea umană, deoarece se pot instala în interiorul celulelor individuale. Ele pot traversa bariera hemato-encefalică, făcând ca creierul să devină o țintă majoră pentru aceste nanoplastice.
Creierul uman conține aproximativ 60% grăsime, iar acizii grași esențiali, precum omega 3, sunt esențiali pentru rezistența și performanța acestuia. Principala cale de expunere la micro și nanoplastice este alimentația, conform unui raport al Comisiei Minderoo - Monaco privind materialele plastice și sănătatea umană.
Raportul a constatat că materialele plastice sunt asociate cu efecte nocive asupra sănătății umane în fiecare etapă a ciclului de viață al plasticului. Unele microplastice sunt, de asemenea, transportate în aer, cum ar fi atunci când anvelopele se abrazează pe suprafața unei autostrăzi.
Ingestia este calea dominantă, dar inhalarea este, de asemenea, o cale importantă. Comisia Minderoo - Monaco privind materialele plastice și sănătatea umană este un consorțiu global de oameni de știință, lucrători din domeniul sănătății și analiști politici responsabili de urmărirea materialelor plastice de la creare până la produsul final.
Polietilena, un plastic nebiodegradabil utilizat în pungi, filme și sticle de plastic, este tipul predominant de plastic găsit în probele de țesut, în special în creier. Este, de asemenea, polimerul predominant găsit în testiculele umane și canine.
Producția de polietilenă, cum ar fi materialele plastice PET, este cea care contribuie cel mai mult la eliberarea în mediu a solventului 1,4-dioxan. Programul Național de Toxicitate din SUA și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului consideră 1,4-dioxanul potențial cancerigen pentru oameni.
În 2023, EPA a publicat un proiect de raport conform căruia solventul prezintă un risc nerezonabil de afectare a sănătății lucrătorilor din industria maselor plastice și a locuitorilor comunităților a căror apă potabilă a fost poluată de evacuările de la fabricile de mase plastice PET.
Nanoplasticele, care invadează celulele individuale și țesuturile din organele majore, pot întrerupe procesele celulare și depozita substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin, precum bisfenolii, ftalații, substanțele ignifuge, metalele grele și substanțele per- și polifluorurate (PFAS).
Perturbatorii endocrini interferează cu sistemul reproducător uman, ducând la malformații genitale și reproductive, infertilitate feminină și o scădere a numărului de spermatozoizi. Deși nu se cunoaște încă întreaga amploare a efectelor nocive, există indicii că microplasticele și nanoplasticele provoacă efecte nocive și că sunt necesare măsuri de protecție.
Pungile de plastic nu sunt recomandate pentru cumpărături, deoarece conțin în medie 240 000 de particule de plastic din șapte tipuri de materiale plastice, 90% dintre acestea fiind nanoplastice. Pentru a reduce deșeurile de plastic, folosiți în schimb pungi de pânză, de hârtie sau reciclabile.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.