Medicul Adrian Wiener afirmă că ”40% din povara de boală din această țară se datorează factorilor de risc adresabili”.
”A devenit aproape un truism faptul că avem nevoie de prevenție și de punerea accentului pe instrumentele de resursă umană, instrumente financiare, de infrastructură în general, pentru obținerea acestor obiective de prevenție”, a afirmat dr. Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, în cadrul dezbaterii ”Prevenția și descoperirea precoce a îmbolnăvirilor, soluții pentru creșterea rezilienței în sistemul sanitar”, organizată de DC Media Group.
De altfel, acesta a reamintit situația Strategiei naționale pentru sănătate pentru 2012-2020, un document votat în unanimitate, un document care trasa direcții și în acest sens. ”Din păcate, mai mult de 15% dintre acele obiective și deziderate nu au fost atinse. Îmi permit în cadrul acestei dezbateri să fiu mai sceptic, dată fiind experiența directă în promovarea unora dintre aceste principii și greutatea de care ne-am lovit, și o să vă dau câteva exemple, doar ilustrative.
Educația pentru sănătate, vă amintiți cât de mult scandal a fost, politicianist mai mult, la nivel ideologic, în ceea ce privește Educația pentru sănătate, ca materie curriculară. Sigur, cu toții știm că avem nevoie de educație nutrițională, că deprinderile nutriționale și de stil de viață sunt mult mai bine asumate la vârste fragede. Cu toții știm că avem nevoie de educație reproductivă, pentru că știm care este drama copiilor cu copii. Premizele există pentru acest lucru și cu toate acestea lucrurile s-au împotmolit”, a mai spus dr. Wiener.
De altfel, acesta susține că aste nevoie de o acoperire cu medicină primară, pentru că interfața, în general, pentru monitorizarea bolilor cronice, pentru depistarea precoce, se face cu medicii de familie, însă sunt localități, mai ales în zona rurală unde aceștia nu există.
”Trebuie o viziune pentru descărcarea spitalului, pentru că rata internărilor evitabile derivă tocmai din această ineficiență a serviciilor de prevenție. S-a încercat, în 2020, când s-a introdus pachetul de screening cardio-metabolic pentru cei care împlinesc 40 de ani, anual. Acel pachet de analize care să depisteze, precoce, în măsura în care schimbarea stilului de viață și a deprinderilor influențează evoluția bolilor cronice, pentru că 40% din povara de boală din această țară se datorează factorilor de risc adresabili, factorilor de risc care pot fi influențați prin intervenții medicale de consiliere”, a mai spus medicul.
Controlul GINECOLOGIC de rutină, esențial pentru SĂNĂTATE
De asemenea, mai susține medicul, sunt foarte multe lucruri de făcut și care pot fi prinse într-un pachet coerent dedicat prevenției, care să beneficieze de suport instituțional și financiar, date fiind cifrele alarmante care vin ca urmare a unei lipse de prevenție.
”Altfel, vom reveni, din nou și din nou la nivelul asertiv, în care cu toții ne exprimăm îngrijorarea, dorințele și intențiile de a schimba paradigma pe care o avem astăzi și iată că nu reușim. Indicatorii ne arată 55% dintre femeile din România nu au făcut niciodată un examen Babeș-Papanicolau, nu mai vorbesc de rata de acoperire, că nu avem programe naționale de screening. (...) Pot fi gândite și mecanisme de instituire accelerată a unei culturi a prevenției, CASS-uri diferențiate în funcție de îndeplinirea unor jaloane”, a mai spus medicul.
Ca o soluție pentru aceste pachete de prevenție, Val Vâlcu a sugerat chiar și varianta înmânării, în farmacie, a unor vouchere pentru testarea Babeș-Papanicolau, la care medicul Wiener a completat cu ”un mic material informativ care să prezinte beneficiile anuale, de exemplu, a unei astfel de examinări. Este un lucru pe care putem să îl facem într-un cadru larg și coerent care să vizeze toate aceste aspecte”.
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
