Cancerul pancreatic: două mutații genetice care păcălesc sistemul imunitar

Două mutații ale genelor cunoscute favorizează dezvoltarea cancerului pancreatic, care invadează țesuturile și păcălește sistemul imunitar.

Mutațiile genelor KRAS și TP53 sunt strâns legate de adenocarcinomul ductal pancreatic, de departe cel mai frecvent tip de cancer pancreatic, boala care este adesea malignă deja când este diagnosticată. Asta face ca mai puțin de 10% să se bucure de rata de supraviețuire de cinci ani. Deci, înțelegerea modului în care evoluează la nivel molecular ar putea ajuta dezvoltarea medicamentelor anti-cancer.

Hisataka Sabe de la Universitatea Hokkaido și colegii din Japonia au efectuat teste la celulele canceroase umane și pe șoareci, pentru a analiza rolurile mutațiilor genelor KRAS și TP53 în adenocarcinomul ductal pancreatic. Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Ei au descoperit că mutațiile din KRAS au crescut producția de două proteine, numite ARF6 și AMAP1, pe care le-au descoperit anterior ca ar constitui o cale de semnalizare implicată în invazia și malignitatea celulelor canceroase.

Gena care ajută celulele canceroase să păcălească sistemul imunitar

Mutațiile genei TP53 s-au descoperit, de asemenea, că facilitează activarea ARF6, pe lângă faptul că a provocat o cale metabolică, numită calea mevalonatului. Această cale este cunoscută pentru rolul său în creșterea invazivității unor tipuri de cancer.

Alte cercetări ale căii ARF6-AMAP1 au descoperit că a fost implicată în promovarea expresiei pe suprafața celulelor a unei proteine imunitare, numită PD-L1, asupra celulelor canceroase, pe lângă îmbunătățirea reciclării sale în celulă. Expresia PD-L1 asupra celulelor canceroase le ajută să se ascundă de sistemul imunitar, evitând atacul acstuia. Mutarea genelor KRAS și TP53 și activarea excesivă a căii mevalonate, ambele au jucat roluri esențiale în eventuala exprimare a suprafeței celulare și reciclarea PD-L1.

„Am descoperit că două mutații cunoscute că duc la cancerul de pancreas și pot promova atât invazia la alte țesuturi, cât și păcălirea sistemului imunitar prin favorizarea căii ARF6. Acest lucru înseamnă că malignitățile se pot dezvolta în paralel cu oncogeneza, ceea ce face dificilă detectarea celulelor canceroase în stadiul incipient”, spune Hisataka Sabe.

„Studii suplimentare sunt încă necesare pentru a determina amploarea implicării PD-L1 în păcălirea sistemului imunitar. De asemenea, sunt necesare studii pentru a lua în considerare dacă medicamentele care vizează PD-L1 și ARF6 pot face celulele canceroase pancreatice mai susceptibile de a fi atacate de sistemul imunitar”, a continuat el.

Studiu, AICI.