Fibromul uterin: explicat pas cu pas de medicii Spitalului Militar

Fibromul uterin, cea mai frecventă tumoră benignă a uterului, este descoperit întâmplător la consultul ginecologic și nu necesită tratament în majoritatea cazurilor, consideră medicii Spitalului Militar din București. Până la 25% dintre femei în perioada fertilă pot avea fibrom uterin. Acesta poate crește în timpul unei sarcini, dar ulterior involuează în perioada post-menopauză.

„Totuși, există fibroame uterine simptomatice care pot afecta calitatea vieții pacientelor. Printre simptomele unui fibrom uterin se numără sângerarea menstruală abundentă sau sângerarea vaginală între menstre, care poate avea ca efect secundar anemia, durerea pelvină, simptome date de compresia vezicii urinare (micțiuni imperioase) sau colonului (balonare, constipație), precum și imposibilitatea obținerii unei sarcini, în cazul fibroamelor mari", explică, pe Facebook-ul Spitalului Militar București, maiorul Alexandru Sebastian Botezatu (medic primar Radiologie și Imagistică medicală, medic rezident Cardiologie, ci competențe Radiologie Intervențională și Ecografie generală) și maiorul Cezar Betianu (medic primar Radiologie și Imagistică medicală, cu competențe în Ecografie generală, CT, RM si Senologie).

Fibromul uterin: tratament

Potrivit sursei citate, o decizie în cazul femeilor cu fibroame uterine simptomatice se ia după ce se face o evaluare ecografică de medicul ginecolog cu o examinare IRM pelvină și cu administrare de substanță de contrast intravenoasă ca să se determine corect numărul, poziția fibroamelor, tipul, viabilitatea lor și coexistența altor patologii ginecologice. Medicii citați mai precizează că examinarea IRM permite cartografierea vascularizației pelvine pentru alegerea variantei optime de tratament.

Variantele de tratament presupun tratamentul conservator (hormonal), embolizarea arterială uterină, miomectomia, chiuretajul localizat și histerectomia.

Fibromul uterin: ce este embolizarea arterială uterină

Doctorii Alexandru Sebastian Botezatu și Cezar Betianu explică:

"Embolizarea arterială uterină (EAU) presupune plasarea de particule ocluzive la nivelul ambelor artere uterine, cu scopul întreruperii vascularizației fibroamelor pentru reducerea până la dispariție a simptomatologiei cauzate de ele. Accesul la nivelul arterelor uterine se face prin puncționarea arterei femurale, la baza coapsei. Procedura este monitorizată radiologic în timp real, dar dozele de radiații folosite nu sunt suficiente pentru a determina efecte secundare pe termen lung la nivelul organelor pelvine, și nici pentru a crește riscul genetic pentru copiii ulteriori pe care pacienta îi poate avea.

EAU este indicată pentru fibroame uterine simptomatice care afectează calitatea vieții pacientelor. Contraindicațiile procedurii includ prezența concomitentă a unei sarcini viabile, infecția uterină sau existența unui cancer uterin sau ovarian. Există și contraindicații relative pentru EAU, caz în care decizia terapeutică trebuie discutată cu pacienta și stabilită în urma evaluării balanței risc-beneficiu. Acestea includ dorința unei sarcini ulterioare (nu s-a stabilit în literatura riscul de pierdere sau scădere a fertilității în urma EAU), prezența de fibroame uterine pedunculate (care se pot torsiona și rupe în urma întreruperii vascularizației, crescând riscul infecțios post-procedural), existența unei vascularizații comune pentru uter și cel puțin unul din ovare (existând riscul de menopauză precoce prin întreruperea vascularizației acestuia), prezența unui dispozitiv intrauterin (sterilet, care ar trebui îndepărtat înaintea EAU pentru a scădea riscul de complicații infecțioase), precum și afecțiuni sistemice care pot favoriza complicații intra- sau postprocedurale, precum coagulopatii, alergia la materialul de contrast și afectarea funcției renale".

Fibromul uterin: eficacitatea procedurii

Eficiența embolizării arteriale uterine este, precizează medicii Spitalului Militar, similară histerectomiei privind calitatea vietii. Însă recuperarea după operație ar fi un avantaj față de histerectomie. Doctorii amintesc că în sub 10% din cazuri apare nevoia ulterioară de histerectomie.

"Efectul maxim asupra simptomatologiei și aspectului imagistic al fibroamelor apare la 6 luni post-EAU, acesta fiind intervalul de timp la care se recomandă consultul ginecologic de control", subliniază doctorii Alexandru Sebastian Botezatu și Cezar Betianu.