Schimbările moleculare reversibile pot cauza cancerul, arată un studiu. Deși una din două persoane va dezvolta o formă de cancer în timpul vieţii, încă există multe aspecte pe care nici cercetătorii nu le ştiu despre această boală.
Dar datorită eforturilor continue de cercetare, aceștia află mai multe despre biologia cancerului. Una dintre aceste descoperiri recente arată cum poate, de fapt, să apară cancerul.
Teoria clasică
"Dar înainte să vorbim despre noua descoperire, să discutăm mai întâi despre teoria clasică care încearcă să explice de ce celulele normale devin celule canceroase. Această teorie presupune că mutaţiile ADN-ului sunt cauza principală a cancerelor.
Este bine cunoscut faptul că îmbătrânirea, precum şi anumiţi factori de stil de viaţă şi de mediu (cum ar fi fumatul şi radiaţiile UV) cauzează mutaţii aleatorii ale ADN-ului (cunoscute şi sub numele de alterări genetice) în celulele noastre. Cele mai multe alterări genetice declanşează moartea celulară sau nu au consecinţe.
Cu toate acestea, câteva mutaţii favorizează supravieţuirea celulei. Dacă un număr suficient de mutaţii "prolungitoare de viaţă" ale ADN-ului apar într-o celulă, această celulă va deveni practic nemuritoare - începând o serie de duplicări necontrolate care generează un cancer. Această teorie a fost coroborată de dovezi experimentale extinse.
Cu toate acestea, această teorie acorda o mare importanţă mutaţiilor ADN-ului, care sunt ireversibile şi adesea dificil de ţintit cu medicamente. Deci, dacă cancerul este cauzat doar de mutaţii genetice, capacitatea noastră de a ucide celulele canceroase poate fi limitată", a explicat dr. Francesco Crea, conferențiar principal în genetică cancerului, The Open University, potrivit The Conversation.
Vezi și: Fructul care conține o cantitate importantă de apă. Nu este pepenele. Te hidratează și reglează glicemia
Altă teorie
Schimbările din ADN, factor de risc pentru cancer - FOTO: Freepik@kjpageter
Descoperirea recentă arată că schimbările moleculare reversibile pot fi responsabile de dezvoltarea cancerului, conform unui studiu recent. În timp ce teoria clasică a cancerului se concentrează pe mutațiile ADN-ului, care sunt considerate principalul factor de declanșare al bolii, cercetătorii au investigat acum posibilitatea ca schimbările epigenetice să joace un rol crucial în transformarea celulelor sănătoase în celule canceroase.
Epigenetica, care reglează modul în care genele sunt activate sau dezactivate, a fost adesea considerată o componentă mai puțin semnificativă a dezvoltării cancerului. Cu toate acestea, un studiu recent publicat în Nature sugerează că schimbările temporare ale acestor modificări epigenetice pot declanșa cancerul, chiar fără a fi nevoie de mutații în ADN.
Acestă descoperire ar putea să schimbe fundamental modul în care tratăm și înțelegem cancerul. În loc să ne concentrăm exclusiv pe tratarea mutațiilor genetice, care sunt adesea dificil de țintit cu medicamente, cercetătorii ar putea dezvolta terapii care să revină schimbările epigenetice asociate cancerului la starea lor normală. Aceste terapii ar putea deschide noi orizonturi în tratarea și diagnosticarea cancerului, oferind speranță pacienților și medicilor în lupta împotriva acestei boli mortale.
Vezi și: Cauza care provoacă nașterea prematură. Dr. Cornelia Preda: Mi se pare interesant și e o chestie istorică. Normal că nu poți să duci la termen
Tratarea cancerului
"Acest lucru nu este doar un rezultat fascinant din punct de vedere ştiinţific, ci şi o dovadă care ar putea schimba modul în care tratăm unele tipuri de cancer - mai ales dacă aceste rezultate sunt confirmate în studiile viitoare.
Dacă alterările epigenetice contribuie la cancer, atunci cercetătorii ar putea dezvolta terapii epigenetice pentru această boală letală. Mulţi oameni de ştiinţă şi companii farmaceutice lucrează la acest lucru de câteva decenii.
Aceste terapii ar reprograma celulele canceroase schimbând distribuţia mărcilor epigenetice reversibile. Acest lucru ar permite celulelor să revină la comportamentul lor normal, oprind astfel reproducerea necontrol", mai explică dr. Francesco Crea, conferențiar principal în genetică cancerului, The Open University, potrivit The Conversation.
