Anxietatea, susceptibilă de transmitere în familie. Risc crescut în rândul fetelor

Anxietatea reprezintă starea emoțională pronunțată, manifestată prin neliniște și care se poate asocia cu palpitații, transpirație și nervozitate. De cele mai multe ori anxietatea apare ca răspuns la un eveniment stresant sau al unei stări prelungite de tensiune.

Se cunoaște de ceva vreme că anxietatea este o problemă de familiei, iar cele mai recente studii sugerează faptul că tulburările de anxietate se transmit de la mamă la fiică, dar și că un tată care nu suferă de această tulburare își protejează fii de a dezvolta anxietatea, notează Science Alert, citând un studiu publicat în JAMA Network Open.

Cercetătorii au analizat rolul naturii față de cel al educației în dezvoltarea anxietății, examinând un set de date de aproximativ 400 de copii canadieni cu vârsta de aproximativ 10 ani care au participat anterior la un studiu axat pe familiile cu risc de tulburări de dispoziție.

Dacă genetica ar juca un rol mai important, se presupune că tulburările de anxietate ar apărea la copiii de ambele sexe în aceeași rată, indiferent dacă mama sau tatăl este părintele care transmite afecțiunea de anxietate.

Dacă copiii dezvoltau tulburări de anxietate pentru că se modelau și învățau de la un părinte de același sex, ar fi de așteptat un model distinct de transmitere de la mamă la fiică și de la tată la fiu. Acesta din urmă este ceea ce au descoperit cercetătorii - cel puțin într-o anumită măsură.

Șanse de dezvoltare a anxietății, de 3 ori mai mari

În cadrul studiului, copiii care au avut un părinte de același sex cu o tulburare de anxietate au avut de aproape trei ori mai multe șanse de a dezvolta aceeași afecțiune în comparație cu colegii lor.

Tulburarea de anxietate a unei mame (dar nu și a unui tată) a crescut riscul ca fiica lor să fie diagnosticată cu o afecțiune de anxietate în cadrul studiului.
Fiii nu au fost mai predispuși să aibă o tulburare de anxietate dacă tatăl lor avea una, dar dacă tatăl lor nu avea o tulburare de anxietate, acest lucru a scăzut riscul fiului de a dezvolta una. 

În general, faptul de a avea un părinte de sex opus fără o afecțiune de anxietate nu a fost protector în același mod ca și faptul de a avea un părinte de același sex fără această afecțiune.

Studiul nu a putut demonstra cauza și efectul, deoarece a fost observațional și retrospectiv. 

Dacă ar exista o legătură de cauzalitate, ar fi greu de spus în ce direcție funcționează ”având în vedere bucla de feedback cu două sensuri”, au scris cercetătorii, ceea ce înseamnă că este posibil ca copiii să-și facă părinții anxioși în loc de invers.

Cu toate acestea, dacă se stabilește o legătură cauzală, ar putea fi posibilă prevenirea transmiterii intergeneraționale a tulburărilor de anxietate prin tratarea părinților pentru anxietate, spun cercetătorii. 

Studii anterioare au demonstrat că anxietatea poate fi un comportament învățat pe care copiii îl preiau de la părinții lor.

Alte studii au făcut legătura între tulburările de anxietate ale părinților și o probabilitate mai mare de tulburări de anxietate la copiii lor.

Anxietatea și depresia, cauza bolilor cronice în rândul FEMEILOR și tinerilor

Femeile de toate vârstele și tinerii care suferă de tulburări psiho-emoționale sunt mai predispuși să dezvolte anumite boli cronice, potrivit unei noi cercetări, notează CNN.

Cercetătorii unui studiu retrospectiv publicat în revista JAMA Network Open au analizat datele de sănătate a peste 40.000 de adulți din Olmsted County din Minnesota. Această bază de date colectează în permanență informații medicale de la persoanele care locuiesc în respectivul comitat.

Altfel, echipa de cercetare a împărțit adulții în trei grupe de vârstă în funcție de sex: 20, 40 și 60 de ani. Participanții au fost împărțiți în continuare în patru grupuri: cei cu anxietate; depresie; anxietate și depresie; sau nici anxietate, nici depresie.

Femeile și tinerii, predispoziție la afecțiuni cronice

Potrivit studiului, femeile din toate cele trei grupe de vârstă și bărbații în vârstă de 20 de ani care aveau fie depresie, fie anxietate și depresie au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvolta o afecțiune cronică, în comparație cu participanții fără anxietate sau depresie.

Unele dintre cele 15 afecțiuni cronice observate în cadrul studiului au inclus hipertensiunea, astmul, boala pulmonară obstructivă cronică și majoritatea cancerelor.
"Avem tendința de a ne gândi la tineri ca fiind vitali, în formă și sănătoși. De asemenea, avem tendința de a crede că afecțiunile medicale cronice afectează doar persoanele în vârstă.

Din păcate, pentru persoanele care suferă de boli mintale, realitatea poate arăta cu totul altfel", a declarat Jasmin Wertz, lector de psihologie la Școala de Filosofie, Psihologie și Științe ale Limbajului de la Universitatea din Edinburgh din Marea Britanie, care nu a fost implicată în studiu. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), balaurul zilelor noastre. Leca: Nu vă lăsați manipulați! Până în 2018 aveau 5% dintre români, acum au peste 50%