Deshidratarea poate avea efecte grave asupra copiilor. Medicul Mihai Craiu arată semnele la care trebuie să fie atenți părinții.
Deshidratarea este una din problemele cauzate de temperaturile ridicate din zilele toride de vară. Dr Mihai Craiu atrage atenția asupra incidenței covârșitoare a dehidratării în perioada verii, mai ales la copii.
”Vară, cald, călătorii și probleme digestive cu febră și deshidratare. Cam acestea sunt elementele ce au definit în ultimele zile "încercările" prin care trec părinții români cu ai lor copii”, arată medicul pediatru Mihai Craiu.
Medicul pediatru Mihai Craiu a întocmit o listă cu semnalele la care părinții trebuie să fie atenți.
Cum recunoaștem dacă o boală diareică, la un copil mic, este gravă?
După estimarea gradului de deshidratare...
Deshidratare severă înseamnă prezența a două din următoarele:
Copilul este letargic sau inconștient
Nu poate bea deloc sau bea extrem de puțin
Are ochii foarte "înfundați în orbite"
Pliul cutanat este persistent sau foarte "leneș"
Deshidratarea ușoară este atunci când:
Copilul este agitat, iritabil fără motiv
Bea cu sete evidentă
Ar bea anormal de mult față de cât bea de obicei
Ochii sunt "încercănați", puțin "înfundați în orbite"
Pliul cutanat este discret "leneș"
”Un copil care are stare generală bună iar intrările de lichide sunt mai mari decât ieșirile (diaree, vărsături, transpirație, urină) nu are risc de deshidratare.
Câtă vreme copilul urinează normal (NORMAL = 1-2 mililitri pe fiecare kilogram și pe oră; un sugar de 8 kg ar trebui să ude pampersul în 5 ore undeva între 40-80 mililitri, în total) totul este sub control.
Dacă nu vă descurcați singuri, cu ajutorul sărurilor de rehidratare orală și al lichidelor clare (NU se oprește alăptarea la sân și nu se înlocuiește laptele mamei cu lapte fără lactoză!!!) trebuie mers la consult medical. Oriunde vă aflați”, mai notează medicul.
Odată cu vara vine și sezonul bolii diareice acute, boală ce este determinată de microbi, viruși și paraziți. Este o afecțiune infecțioasă, cu transmitere digestivă prin alimente și apă.
Transmiterea bolii diareice acute se face prin intermediul mâinilor murdare, a apei provenite din surse nesigure, a fructelor și legumelor nespălate sau incorect spălate, a alimentelor pregătite și păstrate în condiții neigienice, a alimentelor contaminate, a vectorilor (muște, gândaci, rozătoare).
Această afecțiune debutează, de obicei brusc, cu scaune frecvente semiapoase sau apoase, febră, vărsături, dureri abdominale (crampe, colici).
Datorită pierderilor de apă și minerale, prin scaune și vărsături, apar amețelile, o stare de slăbiciune marcată, dureri de cap și oboseală accentuată.
Boala diareică acută se poate preveni foarte ușor, de fiecare în parte, prin respectarea cu strictețe a normelor de igienă, atât personală, cât și alimentară.
”Spălat și atenție la ce băgăm în gură. Totul să fie proaspăt, curat. Nu mâncăm steril, dar cumva să nu mâncăm lucruri expirate, cu date depășite sau care au stat în condiții improprii.
Iar copiilor nu le dați mâncare gătită de mai mult de trei zile. Sunt mult mai perisabile, chiar dacă le păstrăm la frigider”, ne-a declarat în exclusivitate dr. Valentina Boantă, medic specialist Medicină de familie Sanador, legat de măsurile de prevenire a bolii diareice acute.
De asemenea, a ținut să precizeze medicul, ”măsurile de igienă, care nu trebuie să fie uitate sau neglijate”, iar alimentele să fie ”proaspete, de bună calitate, spălate, pregătite corespunzător, păstrate în condiții bune. Atenție la dulciurile din magazine, la biscuții cu creme”, a mai spus dr. Valentina Boantă.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
