Abuzul de sedative, risc crescut de dependență
Abuzul de sedative duce la dependență. În ciuda acestui fapt, medicamentele continuă să fie prescrise în mod necorespunzător. Statisticile arată o tendință periculoasă de abuz și de...
Mai mulți americani iau sedative cunoscute sub numele de benzodiazepine (o clasă de medicamente psihotrope, psihoactive, ce fac parte din aceeași categorie de medicamente cu tranchilizantele ușoare, anxioliticele). Unii, însă, fac abuz de aceste medicamente, după cum arată ultimele studii.
Cândva, considerate ca fiind din sfera psihiatriei, medicamente precum Xanax sau Valium sunt acum prescrise de un număr din ce în ce mai mare de medici de îngrijire primară, pentru un număr tot mai mare de afecțiuni, multe dintre ele de altă natură. Cercetătorii care au studiat aceste cifre spun că este în creștere riscul de dependență. Mai grav, când sunt combinate cu analgezice opoidale (grupă de substanțe înrudite cu morfina), alte medicamente consumate pe scară largă, crește riscul de a ajunge la Urgență, sau chiar la deces din cauza supradozajului.
S-a înregistrat o creștere de 570% a cazurilor de tratamente din cauza abuzului, atât de benzodiazepine, cât și de opioide, în perioada 2000-2010, conform unui studiu din 2016. „Benzodiazepinele sunt medicamente excelente, în sensul că oferă o relaxare imediat după administrare”, spune Sumit Agarwal, doctor la Brigham and Women’s Hospital din Boston. „Pentru cele mai multe medicamente pe care le administrăm pentru anxietate, le spunem pacienților să continue să ia timp de cel puțin o lună sau două și veți vedea diferența. Apreciem beneficiile, dar sbestimăm riscurile”, mai spune el.
Studiul, pornit de la cazul unei paciente
Agarwal a condus recent un studiu în urma căruia a constatat că numărul consultațiilor efectuate de medici care s-au încheiat cu o rețetă pentru benzodiazepine aproape s-a dublat între 2003 și 2015.
El a fost interesat de subiect după întâlnirea cu un nou pacient care lua doze mari de medicamente anti-anxietate, clonazepam, medicament cunoscut sub numele de Klonopin. „Lua de mai multe ori pe zi, de peste zece ani, când am preluat eu pacienta”, spune Agarwal. De-a lungul anilor, doza zilnică a crescut până când era de patru ori mai mare decât cea pe care o lua la început. În ciuda acestui fapt, ea continua să fie chinuită de anxietate. „Acest lucru este contrar a ceea ce am învățat la școala de medicină, și anume că un medicament este bun pentru utilizare intermitentă, nu să devină o obișnuință”, a spus el. Asta l-a făcut să se întrebe cât de multe prescripții pentru benzodiazepine au fost prescrise, în special de când părea că s-ar afla în mijlocul unei „epidemii” de opoide.
Benzodiazepinele slăbesc organismul, sistemul nervos central, producând somnolență, dar cu efect calmant. Grupa acestor medicamente include nume precum Valium (cunoscut la noi ca Diazepam), sau medicamente anti-anxietate precum Xanax (Alprazolam). Altele precum Ativan (Lorazepam) sau Klonopin sunt adesea folosite pentru prevenirea crizelor de epilepsie. Sunt folosite pentru tratarea anxietății, a insomniei, dar ar trebui să fie prescrise cumpătat, din cauza riscului mare de dependență. Iar când sunt combinate cu analgezice din grupa opoidelor, de care se face, de asemenea, abuz deseori, riscul de supradozaj crește considerabil.
Maust a condus un studiu în 2018 în urma căruia a contatat că aproximativ 30 de milioane de aericani au utilizat benzodiazepine în trecut și mai bine de cinci milioane dintre aceștia au făcut abuz, adesea pentru a adormi sau doar pentru a se simți mai bine. Persoane cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani aveau mai mult tendința de a le folosi în mod greșit, cea mai frecventă greșeală fiind că le foloseau doar să relaxeze sau să se detensioneze, a spus el. „Ideal este ca aceste medicamente să fie prescrise pesoanelor care au tulburări de anxietate, și nu persoanelor care sunt doar stresate sau au o zi dificilă”, mai spune Maust, într-un articol care poate fi găsit AICI. „Nu trebuie luat doar ca un relaxant universal.”
Mulți iau aceste pastile care au fost prescrise altor persoane, adesea unui prieten sau unei rude. „Se poate ca recomandarea de la medic să fie ca medicamentele să fie folosite ca somnifere, dar ei le folosesc mai frecvent și în doze mai mari decât prescripția medicală.”
-
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
-
De ce recidivează cancerul. Adevărul dureros despre metastaze11.07.2026, 15:41
-
-
Trucul simplu recomandat de un dermatolog pentru înțepăturile de insecte11.07.2026, 12:54
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
