Anxietatea cronică poate afecta major calitatea vieții noastre, pentru că este legată de declanșarea unor boli devastatoare. Pe unele chiar le poate provoca.
Un puseu de anxietate poate fi benefic pentru sănătatea noastră, dacă ne ajută să îndeplinim sarcini dificile sau să ne protejăm de pericole. Dar cei care suferă de tulburări de anxietate prezintă un risc mai mare de a dezvolta numeroase afecțiuni de sănătate cu simptome severe, inclusiv boli de inimă și tulburări gastro-intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil.
Un studiu realizat pe 13.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani a constatat că cei care sufereau de simptome de anxietate și depresie aveau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta demență decât cei care nu sufereau de aceste boli. Acest risc a crescut la 70% pentru persoanele care au fost diagnosticate cu depresie mai târziu în viață, după cum se menționează în Archives of General Psychiatry.
Totodată, o altă analiză, pubicată în Advances in Psychiatric Treatment (link direct studiu), a arătat că anxietatea are o prevalență de între 38 și 72% în rândul persoanelor cu demență, că are un impact negativ asupra afectării cognitive și este asociată cu agitație și o calitate slabă a vieții. Prezența anxietății cronice poate fi dificil de stabilit la persoanele cu demență, mai ales atunci când vorbirea expresivă sau receptivă este afectată.
Un studiu efectuat pe mai mult de 45.000 de persoane a constatat că astmul este un factor major de risc pentru anxietate la adulți. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că anxietatea poate provoca astm nu doar la adulți, ci și la copii, potrivit unui studiu din Journal of Affective Disorders (link direct studiu).
Un alt studiu publicat în Annals of Allergy, Asthma & Immunology (link direct studiu) a arătat că 36,9% dintre astmatici au și anxietate.
Ambele boli pot fi de vină una pentru cealaltă și nu este surprinzător, arată un studiu. După cum știe orice astmatic, efortul de a respira (sau gândul de a se lupta să respire) poate provoca stres, îngrijorare și panică, adică find anxietate, iar aceasta, la rândul ei, poate provoca probleme de respirație.
A fi anxios, de asemenea, poate afecta sănătatea cardiovasculară. Sentimentele de anxietate pot crește ritmul cardiac și pot crește tensiunea arterială, printre alte simptome care pot avea un impact asupra inimii. Nu e surprinzător, din acest motiv, că numeroase studii au găsit o legătură între anxietate și riscul crescut de boli cardiovasculare. Un astfel de studiu, publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie (link direct studiu), a examinat veteranii din războiul din Vietnam și a constatat că cei care sufereau de PTSD aveau o probabilitate de două ori mai mare de a suferi de boli coronariene decât cei care nu aveau această tulburare.
De asemenea, o meta-analiză publicată în același jurnal (link direct analiză) a arătat că anxietatea pare a fi un factor de risc independent pentruboala coronariană și mortalitate cardiacă.
Un alt studiu realizat pe subiecți femei aflate în postmenopauză a arătat că persoanele cu antecedente de atac de panică complet aveau o probabilitate de patru ori mai mare să dezvolte boli de inimă. De asemenea, au avut un risc de trei ori mai mare de a avea un accident vascular cerebral.
Acest lucru nu înseamnă că un atac de panică poate provoca un atac de cord, ci înseamnă că femeile care suferă atacuri de panică prezintă un risc mai mare de a-l face, potrivit rezultatelor unui studiu publicate în Archives of General Psychiatry.
Ai deja o afecțiune medicală? Anxietatea poate agrava simptomele, reducând calitatea vieții. Iată câteva dintre condițiile agravate de anxietate:
Depresia și alte tulburări de sănătate mintală,
Abuz de substanțe,
Dificultăți de somn,
Probleme digestive și intestinale,
Dureri de cap,
Durere cronică,
Izolare socială,
Probleme de funcționare în școală, muncă și viață în general,
Risc de sinucidere
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
