Paradoxul relaxării. Ar putea provoca mai multă anxietate persoanelor anxioase
Unele persoane devin mai anxioase pe măsură ce încearcă să se relaxeze, deoarece relaxarea le întrerupe îngrijorările, potrivit noilor cercetări.
Deși intenția exercițiilor de relaxare este de a reduce anxietatea, pentru unele persoane, acestea au efectul opus, notează MedicalNewsToday.
Un nou studiu concluzionează că, la acești oameni, relaxarea intră în conflict cu o strategie pe care o folosesc pentru a reduce impactul evenimentelor negative: îngrijorarea continuă.
Autorii studiului au fost Michelle Newman, profesor de psihologie, și Hanjoo Kim, absolventă în psihologie, ambele la Penn State University, în College Park, PA.
Echipa a rezumat concluziile într-o lucrare care apare în numărul din decembrie al Journal of Affective Disorders.
De ce sa te ingrijorezi?
În 2011, prof. Newman a dezvoltat teoria „evitării contrastului". Ea explică: „Teoria se învârte în jurul ideii că oamenii ar putea să se îngrijoreze în mod intenționat, ca o modalitate de a evita eliberarea pe care ar putea-o primi dacă ceva rău s-ar întâmpla".
Îngrijorarea este, potrivit acestei teorii, o încercare de „plată în avans" pentru ceva ce se poate întâmpla.
"Acest lucru nu este de fapt util", spune prof. Newman. Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea lucrurilor de care cineva este capabil să se îngrijoreze e posibil să nu se întâmple niciodată, amintirea creierului poate fi, spune ea: „M-am îngrijorat și nu s-a întâmplat, așa că ar trebui să continui să mă îngrijorez".
„Este posibil ca oamenii să fie anxioși pentru a preveni o schimbare care le-ar putea produce o stare anxioasă", continuă prof. Newman, „dar este de fapt mai sănătos să te lași să experimentezi aceste schimbări".
Ea adaugă: „Cu cât o faci mai mult, cu atât îți dai seama că o poți face și este mai bine să te relaxezi uneori".
Studierea relaxării la persoanele cu anxietate
Începând cu anii 80, comunitatea medicală a recunoscut existența anxietății provocate de relaxare, deși mecanismul din spatele ei a fost un mister, potrivit prof. Newman. Ea bănuia că poate fi implicată evitarea contrastului.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu tulburare de anxietate generalizată erau cele mai sensibile la schimbările emoționale extreme și că tindeau să simtă cea mai mare anxietate în timp ce practicau tehnici de relaxare.
Kim observă că „Persoanele care sunt mai vulnerabile la anxietatea indusă de relaxare sunt adesea cele cu tulburări de anxietate care pot avea nevoie de relaxare mai mult decât altele".
La persoanele cu tulburări depresive majore, efectul, deși prezent, a fost mai puțin pronunțat.
-
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
-
De ce recidivează cancerul. Adevărul dureros despre metastaze11.07.2026, 15:41
-
-
Trucul simplu recomandat de un dermatolog pentru înțepăturile de insecte11.07.2026, 12:54
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
