Paradoxul relaxării. Ar putea provoca mai multă anxietate persoanelor anxioase
Unele persoane devin mai anxioase pe măsură ce încearcă să se relaxeze, deoarece relaxarea le întrerupe îngrijorările, potrivit noilor cercetări.
Deși intenția exercițiilor de relaxare este de a reduce anxietatea, pentru unele persoane, acestea au efectul opus, notează MedicalNewsToday.
Un nou studiu concluzionează că, la acești oameni, relaxarea intră în conflict cu o strategie pe care o folosesc pentru a reduce impactul evenimentelor negative: îngrijorarea continuă.
Autorii studiului au fost Michelle Newman, profesor de psihologie, și Hanjoo Kim, absolventă în psihologie, ambele la Penn State University, în College Park, PA.
Echipa a rezumat concluziile într-o lucrare care apare în numărul din decembrie al Journal of Affective Disorders.
De ce sa te ingrijorezi?
În 2011, prof. Newman a dezvoltat teoria „evitării contrastului". Ea explică: „Teoria se învârte în jurul ideii că oamenii ar putea să se îngrijoreze în mod intenționat, ca o modalitate de a evita eliberarea pe care ar putea-o primi dacă ceva rău s-ar întâmpla".
Îngrijorarea este, potrivit acestei teorii, o încercare de „plată în avans" pentru ceva ce se poate întâmpla.
"Acest lucru nu este de fapt util", spune prof. Newman. Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea lucrurilor de care cineva este capabil să se îngrijoreze e posibil să nu se întâmple niciodată, amintirea creierului poate fi, spune ea: „M-am îngrijorat și nu s-a întâmplat, așa că ar trebui să continui să mă îngrijorez".
„Este posibil ca oamenii să fie anxioși pentru a preveni o schimbare care le-ar putea produce o stare anxioasă", continuă prof. Newman, „dar este de fapt mai sănătos să te lași să experimentezi aceste schimbări".
Ea adaugă: „Cu cât o faci mai mult, cu atât îți dai seama că o poți face și este mai bine să te relaxezi uneori".
Studierea relaxării la persoanele cu anxietate
Începând cu anii 80, comunitatea medicală a recunoscut existența anxietății provocate de relaxare, deși mecanismul din spatele ei a fost un mister, potrivit prof. Newman. Ea bănuia că poate fi implicată evitarea contrastului.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu tulburare de anxietate generalizată erau cele mai sensibile la schimbările emoționale extreme și că tindeau să simtă cea mai mare anxietate în timp ce practicau tehnici de relaxare.
Kim observă că „Persoanele care sunt mai vulnerabile la anxietatea indusă de relaxare sunt adesea cele cu tulburări de anxietate care pot avea nevoie de relaxare mai mult decât altele".
La persoanele cu tulburări depresive majore, efectul, deși prezent, a fost mai puțin pronunțat.
-
-
-
Pâinea albă vs. pâinea integrală: care este cu adevărat mai sănătoasă12.12.2025, 18:00
-
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile12.12.2025, 15:46
-
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
