Schizofrenie: tratamentul cu antipsihotice pe termen lung este sigur

Tratamentul cu antipsihotic de lungă durată, în schizofrenie, este sigur. Este concluzia unor cercetători din Suedia, care au arătat că mortalitatea este mai crescută la schizofrenicii care nu se află sub...
Cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia și colegii lor din Germania, SUA și Finlanda au studiat siguranța terapiei antipsihotice pe termen îndelungat, pentru schizofrenie. Conform studiului, care este publicat în revista științifică World Psychiatry, mortalitatea a fost mai mare în perioadele în care pacienții nu au primit medicația, decât atunci când au fost sub tratament.
Persoanele cu schizofrenie au o speranță medie de viață cu zece până la douăzeci de ani sub normă și există de multă vreme îngrijorarea că una dintre cauze este utilizarea pe termen lung a medicamentelor antipsihotice. Compilațiile anterioare (meta-analize) ale rezultatelor studiilor randomizate au indicat însă că rata mortalității la persoanele cu schizofrenie aflate sub medicație antipsihotice a fost cu 30 până la 50% mai mică decât cei care au primit placebo.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor efectuate au fost mai scurte de șase luni, ceea ce nu reflectă realitatea tratamentului, care se prelungește adesea pe toată durata vieții. Cercetătorii de la Karolinska Institutet și colegii lor internaționali au făcut acum o monitorizare pe termen lung, fundamentând rezultatele anterioare și demonstrând că medicamentele antipsihotice nu sunt asociate cu un risc crescut de complicații co-morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare. Studiul este cel mai mare realizat în domeniu până în prezent.
Mortalitate de două ori mai mare fără medicamente
„Este dificil să faci comparații între persoanele care iau medicamente permanent și cele care nu iau, deoarece aceste grupuri diferă în multe feluri”, spune Heidi Taipale, profesor asistent la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet. "O metodă obișnuită de abordare a acestui aspect a fost să încercăm să ținem cont de astfel de diferențe atunci când facem comparații. Cu toate acestea, am ales o altă metodă, în care fiecare persoană a avut propriul control, făcând posibilă realizarea comparațiilor individuale ale spitalizării în timpul perioade de medicație antipsihotică și perioade fără tratament."
Cercetătorii au monitorizat puțin peste 62.000 de finlandezi care au primit un diagnostic de schizofrenie la un moment dat între 1972 și 2014. Acest lucru l-au făcut accesând diferite registre finlandeze până în 2015, oferind o perioadă medie de urmărire de peste 14 ani. Ei au descoperit că probabilitatea de a fi spitalizat pentru o boală somatică a fost la fel de mare în perioadele în care pacienții erau pe medicamente antipsihotice ca și înafara acestui tratament. Diferențele de mortalitate au fost însă observabile. Rata mortalității cumulate în perioada de urmărire în perioadele cu medicație și fără medicație a fost de 26, respectiv 46%.
Studiul, aici.
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?