Schizofrenie: tratamentul cu antipsihotice pe termen lung este sigur
Tratamentul cu antipsihotic de lungă durată, în schizofrenie, este sigur. Este concluzia unor cercetători din Suedia, care au arătat că mortalitatea este mai crescută la schizofrenicii care nu se află sub...
Cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia și colegii lor din Germania, SUA și Finlanda au studiat siguranța terapiei antipsihotice pe termen îndelungat, pentru schizofrenie. Conform studiului, care este publicat în revista științifică World Psychiatry, mortalitatea a fost mai mare în perioadele în care pacienții nu au primit medicația, decât atunci când au fost sub tratament.
Persoanele cu schizofrenie au o speranță medie de viață cu zece până la douăzeci de ani sub normă și există de multă vreme îngrijorarea că una dintre cauze este utilizarea pe termen lung a medicamentelor antipsihotice. Compilațiile anterioare (meta-analize) ale rezultatelor studiilor randomizate au indicat însă că rata mortalității la persoanele cu schizofrenie aflate sub medicație antipsihotice a fost cu 30 până la 50% mai mică decât cei care au primit placebo.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor efectuate au fost mai scurte de șase luni, ceea ce nu reflectă realitatea tratamentului, care se prelungește adesea pe toată durata vieții. Cercetătorii de la Karolinska Institutet și colegii lor internaționali au făcut acum o monitorizare pe termen lung, fundamentând rezultatele anterioare și demonstrând că medicamentele antipsihotice nu sunt asociate cu un risc crescut de complicații co-morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare. Studiul este cel mai mare realizat în domeniu până în prezent.
Mortalitate de două ori mai mare fără medicamente
„Este dificil să faci comparații între persoanele care iau medicamente permanent și cele care nu iau, deoarece aceste grupuri diferă în multe feluri”, spune Heidi Taipale, profesor asistent la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet. "O metodă obișnuită de abordare a acestui aspect a fost să încercăm să ținem cont de astfel de diferențe atunci când facem comparații. Cu toate acestea, am ales o altă metodă, în care fiecare persoană a avut propriul control, făcând posibilă realizarea comparațiilor individuale ale spitalizării în timpul perioade de medicație antipsihotică și perioade fără tratament."
Cercetătorii au monitorizat puțin peste 62.000 de finlandezi care au primit un diagnostic de schizofrenie la un moment dat între 1972 și 2014. Acest lucru l-au făcut accesând diferite registre finlandeze până în 2015, oferind o perioadă medie de urmărire de peste 14 ani. Ei au descoperit că probabilitatea de a fi spitalizat pentru o boală somatică a fost la fel de mare în perioadele în care pacienții erau pe medicamente antipsihotice ca și înafara acestui tratament. Diferențele de mortalitate au fost însă observabile. Rata mortalității cumulate în perioada de urmărire în perioadele cu medicație și fără medicație a fost de 26, respectiv 46%.
Studiul, aici.
-
-
-
De ce îți vine să plângi când ești foarte obosit09.10.2026, 18:00
-
-
De ce îți este poftă de dulce chiar și după ce ai mâncat09.10.2026, 14:52
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
