Sindromul TOURETTE. Cauze, factori de risc, diagnostic și tratament. Cine sunt cei mai afectați
Sindromul Tourette afectează mai mult băieții și este una dintre tulburările neuropsihiatrice dificil de diagnosticat.
Sindromul Tourette este o tulburare care vizează ticurile verbale și motorii, o tulburare neuropsihiatrică cu cauze necunoscute, cel mai adesea ereditare, băieții fiind mai predispuși să facă această boală decât fetele. Acest sindrom apare la vârste foarte fragede, poate să dispară la adolescență, dar există posibilitatea ca aceasta să se manifeste și la vârste mai înaintate.
Deși nu există un tratament care să oprească simptomele, acestea pot fi reduse, iar episoadele se pot diminua cu ajutor medical specializată, notează WebMD.
Cauze și factori de risc
Cauzele apariției sindromului Tourette nu sunt pe deplin cunoscute, însă specialiștii afirmă că moștenirea genetică este o componentă importantă în această tulburare, însă nu este singura.
Mai mult decât atât, anumiți factori de mediu, dezvoltarea neurologică, factori externi, anumite substanțe chimice din creier – toate contribuie la apariția sindromului Tourette.
Astfel, potrivit studiilor și cercetărilor făcute până în prezent, factorii de risc pentru apariția acestei boli sunt: moștenirea genetică și sexul.
Componenta ereditară - părinți cu sindromul Tourette vor transmite și copiilor această problemă;
Băieții sunt mai predispuși să facă această boală decât fetele.
Ce sunt ticurile prezente în cazul sindromului Tourette
În cazul persoanelor diagnosticate cu sindromul Tourette, ticurile sunt mișcări incontrolabile, repetitive, bruște, stereotipice, un amalgam al deprinderilor motorii și vocale, ce apar și dispar inexplicabil.
Exemple de ticuri
Ticuri simple legate de mișcare
- Clipit din ochi;
- Ridicarea sprâncenelor;
- Mișcări ale ochilor;
- Mișcări bruște ale capului, eventual rotirea acestuia, uneori cu tremor la cap – asemănător bolnavilor de Parkinson;
- Mișcarea umerilor, ridicarea și coborârea lor, repetitiv;
- Mișcări ale gurii și grimase;
- Spasme ale nasului, frecarea nasului sau atingerea acestuia;
- Mișcări bruște ale unor grupe de mușchi, în general la nivelul membrelor inferioare sau superioare.
Ticuri complexe legate de mișcare
- Atingerea și/sau mirosirea obiectelor sau a persoanelor cu care intră în contact;
- Mișcări ale corpului repetate obsesiv;
- Pășirea pe anumite trasee, în mod particular, mers țopăit, în cerc sau sub o forma agreată, sărituri;
- Lovire cu pumnul sau cu piciorul a obiectelor sau a persoanelor din jur;
- Gesturi obscene;
- Răsucirea trunchiului sau îndoirea acestuia.
Ticuri simple legate de voce și sunete
- Imitarea unor sunete făcute de animale: grohăit, lătrat, mieunat, sâsâit;
- Tuse și cutarea gâtului;
- Dregerea vocii;
- Căscat;
- Trasul nasului sau suflarea nasului.
- Ticuri complexe legate de voce și sunete
- Repetarea unor cuvinte și fraze auzite sau creație proprie;
- Folosirea unor gesturi și expresii vulgare și obscene.
Sindromul Tourette și asocierea cu alte boli
Faptul că simptomatologia acestei boli se poate asocia uneori și cu alte probleme de natură medicală, face ca diagnosticarea sindromului Tourette să fie una dificilă.
ADHD. Tulburarea de atenție sau hiperactivitate, ADHD, poate să se suprapună peste sindromul Tourette, astfel că persoanele diagnosticate cu această boală simt nevoia de a se mișca în cele mai ciudate momente, alternând uneori mișcările cu momentele de împietrire.
Tulburarea obsesiv-compulsivă. Cei cu sindromul Tourette pot manifesta și tulburare obsesiv-compulsivă, nevoia de a atinge neapărat anumite obiecte sau chiar persoane, într-o anumită ordine, la un interval de timp înțeles numai de ei.
Tulburări din spectrul autismului. Uneori autismul poate fi greșit diagnosticat la cei cu sindrom Tourette. Aceste persoane tind să împrumute o serie de manifestări specifice autismului, dar pe care le personalizează, de multe ori.
Tulburări de comportament. Modul de manifestare în societate este alterat, fiind impulsiv, agresiv, în contradicție cu ceea ce se cuvine și i se spune. Uneori tulburarea de comportament se manifestă violent și atrage atenția celor din jur.
Probleme de învățare. Copiii pot să aibă momente în viață în care nu pot învăța, din cauza bolii, fondul fiind atât deficitul de atenție și de concentrare, cât și problemele directe de memorare, dificultățile în citire și înțelegere. Nu trebuie confundată această tulburare cu dislexia, de care suferă mulți copii, la nivel global.
Anxietate și depresie. Frustrările, presiunea crescută în interior și pe fondul normelor impuse de societate, duc la anxietate și depresie. Lucrurile se pot agrava dacă echilibrul somn-veghe este destabilizat.
Dislexia: cauze, simptome, tratament. Cât de mult afectează VIAȚA
Diagnosticarea sindromului Tourette
Din păcate nu există un test specific pentru diagnosticarea sindromului Tourette. De altfel, medicul specialist este singurul în măsură să pună un diagnostic, dar numai după ce face un examen clinic amănunțit, respectiv după adunarea mai multor informații utile, din istoricul persoanei și al familiei extinse.
În funcție de severitatea manifestărilor, dar și de intensitatea acestora, modul în care afectează viața individului pot duce la prescrierea unui tratament medicamentos. În cele mai multe faze, terapiile vizează gestionarea comportamentului.
Terapiile recomandate sunt:
- Psihoterapia,
- Stimularea profundă a creierului,
- Terapia medicamentoasă,
- Terapiile complementare.
Vezi și: Boala Graves: cauze, simptome, diagnostic, tratament
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
