EXCLUSIV Dacă spui "eu pot să muncesc mult, nu contează", mesajul ăsta e pentru tine: La un moment dat, corpul va veni și va spune - hei, tu ai luat de la mine, vreau și eu acum cu dobândă, boala asta și asta
Un psiholog român are un mesaj puternic pentru toți cei care lucrează mult, în goana după performanță, funcții, cariera perfectă, avansare.
În timp ce o săptămână de lucru tradițională este de aproximativ 40 de ore, este foarte nerealistă în zilele noastre. Mulți dintre noi au săptămâni de lucru care depășesc cu mult 40 de ore.
"Undeva între 40 și 50 de ore de muncă pe săptămână este mai mult decât suficient pentru majoritatea oamenilor", spune Randy Simon, Ph.D., psiholog clinician.
Dar simpla numărare a orelor de muncă poate fi înșelătoare. Chiar dacă avem energie sau determinare să muncim mult pentru a fi apreciați sau pentru a tinde spre performanță, aceste lucruri sunt, de fapt, nocive pentru sănătatea noastră. În plus, alți factori care pot duce la epuizare includ durata navetei spre serviciu, responsabilitățile externe, mediul de lucru, sentimentele de apreciere și satisfacția profesională.
Este foarte important să vă acordați atenție și să aveți grijă de sănătate.
"Fiți atenți la momentul în care nu vă puteți bucura de timpul liber de la serviciu. Dacă munca este atotcuprinzătoare, nu este sănătoasă", spune Simon.
Probabil ați auzit măcar o dată sau chiar folosiți expresia "nu-ți ridică nimeni statuie". Psihologul Sabina Strugariu ne-a spus că toate greșelile pe care le facem acum se vor plăti mai târziu prin boli.
Mai mult, psihologul spune că "mintea noastră poate să facă mult mai multe lucruri. Dar dacă eu nu-mi ajut corpul, corpul îmi va în va seta limita".
"Faptul că spui a, eu pot să muncesc și nu contează. OK, dar corpul ăsta la un moment dat va veni și va spune hei, tu ai luat de la mine, vreau și eu acum cu dobândă, boala asta, asta și asta"
"Degeaba aspir eu să am nu știu ce lucruri să ajung.. funcții, carieră, ce vânează omul modern. Degeaba dacă nu ne-am ocupat de baza care ne ține pe noi în viață și baza asta chiar dacă putem să o păcălim - Eu le mai spun oamenilor și clienților că furăm energie de la persoana asta din viitor, noi ne păcălim. O să plătim la un moment dat prețul ăsta.
Faptul că spui a, eu pot să muncesc și nu contează. Nu mă duc la toaletă, sunt foarte eficient. Când mă pun să lucrez 6h nu mă ridic de la birou. 6h este enorm de mult și zic OK, dar corpul ăsta la un moment dat va veni și va spune hei, tu ai luat de la mine, vreau și eu acum, cu dobândă, boala asta, asta și asta.
Și noi o să spunem a, nu înțeleg cum mi s-a întâmplat tocmai mie?
Păi s-a întâmplat pentru că valorile și credințele noastre despre ce poate să facă, de fapt, corpul nostru sunt fantezie. Mintea noastră poate să facă mult mai multe lucruri. Dar dacă eu nu-mi ajut corpul, corpul îmi va seta limita.
Eu pot să gândesc... că o să fac...", a declarat psihologul Sabina Strugariu, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Reducerea riscurilor asociate vieții moderne (poluare, sedentarism, telefoane mobile-săli de sport, fitness, suplimente alimentare)" din cadrul campaniei "Cum reducem riscurile din viața de zi cu zi".
Câte ore de muncă sunt prea multe
Un studiu recent realizat de Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Internațională a Muncii arată că a lucra mai mult de 55 de ore pe săptămână poate avea efecte negative asupra sănătății.
Psihologul Adam Borland, PsyD, vorbește despre semnele de avertizare pe care trebuie să le căutați și despre cum să vă gestionați volumul de muncă.
"Este foarte greu pentru oameni să se deconecteze și să spună: Bine, voi lăsa asta la birou și nu mă voi gândi sau îngrijora până mâine când mă voi întoarce", spune Dr. Borland.
Potrivit studiului OMS, lucrul mai mult de 55 de ore poate fi atribuit bolii coronariene, o afecțiune care constă în dureri sau disconfort toracic recurent și accident vascular cerebral.
În plus, există o mulțime de alte moduri în care munca excesivă poate avea un impact asupra sănătății. Dacă sunteți suprasolicitat, nivelul de cortizol, adică hormonul principal al stresului crește, ceea ce poate duce la ceață cerebrală, tensiune arterială ridicată și o serie de alte probleme de sănătate.
"Este ca o mașină care încearcă să ruleze cu o cantitate foarte limitată de benzină în rezervor. Ne așteptăm să performăm fizic și cognitiv la un nivel atât de ridicat, dar, în realitate, rezervele noastre sunt epuizate", spune Dr. Borland.
Vezi mai multe în video:
-
Legătura surprinzătoare dintre somn, intestin și inimă12.06.2026, 22:09
-
-
Greșeala pe care o faci când îmbraci hainele noi12.06.2026, 20:18
-
-
De ce unele medicamente nu se iau niciodată cu lapte sau iaurt12.06.2026, 17:34
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Blue Monday: mit mediatic sau realitate medicală
EXCLUSIV De ce pensionarea este mai periculoasă decât lipsa banilor
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
EXCLUSIV Creșterea TVA și a prețurilor, impactul nevăzut asupra sănătății mintale. Radu Leca: Nu o putem controla
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Personalitatea influențează durata vieții și riscul de deces
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Ce se întâmplă în minte când corpul e aproape de moarte. Tipare care se repetă în întreaga lume
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
