Obsesia pentru alimentația sănătoasă poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice, mentale și relațiilor sociale, transformând un obicei benefic într-un pericol ascuns....
Într-o lume obsedată de sănătate și bunăstare, căutarea unei „alimentații curate” poate, uneori, să treacă dincolo de limita teritoriului dăunător. Ortorexia, o tulburare de alimentație caracterizată printr-o fixație nesănătoasă de a consuma numai alimente „pure” sau „sănătoase”, este o preocupare emergentă în societatea modernă. Această afecțiune merge dincolo de obiceiurile alimentare sănătoase standard, afectând sănătatea fizică, bunăstarea mentală și relațiile sociale.
Ortorexia, derivată din termenul „fixație asupra mâncării corecte”, a fost inventată în 1996 pentru a descrie o tulburare alimentară care pune un accent extrem pe calitatea și puritatea alimentelor. Spre deosebire de alte tulburări alimentare bine cunoscute, precum bulimia sau anorexia, ortorexia nu este recunoscută oficial în manualele de diagnostic. Cu toate acestea, impactul său este la fel de dăunător.
Persoanele care suferă de ortorexie petrec o cantitate excesivă de timp căutând, planificând și pregătind mese care să corespundă regulilor lor dietetice rigide. Alimentele considerate „nesănătoase” sunt evitate complet, chiar dacă conțin nutrienții necesari. În timp, aceste restricții autoimpuse pot duce la malnutriție, stres emoțional și perturbări semnificative ale vieții cotidiene.
Ortorexia se manifestă prin comportamente și modele de gândire care gravitează în jurul alimentelor și al sănătății. Simptomele comune includ:
- Anxietatea legată de calitatea alimentelor: o preocupare obsesivă cu privire la puritatea alimentelor, cum ar fi evitarea conservanților, a glutenului sau a oricărui lucru considerat - „nenatural”.
- Evitarea mâncatului social: refuzul de a mânca alimente preparate de alții sau de a lua masa în restaurante din cauza temerilor de contaminare sau de ingrediente nesănătoase.
- Malnutriția și consecințele fizice: restricțiile dietetice severe pot duce la pierderea în greutate, deficiențe nutritive, probleme digestive și slăbirea imunității.
- Lupte cu sănătatea mintală: teama, vinovăția sau rușinea de a încălca regulile alimentare contribuie adesea la anxietate, depresie și stimă de sine scăzută.
- Izolarea socială: preocuparea pentru puritatea alimentelor poate tensiona relațiile, deoarece persoanele cu ortorexie pot critica obiceiurile alimentare ale celorlalți sau pot evita întâlnirile care implică mâncare.
Foto: Freepik @maksymiv_yura
Efectele ortorexiei se extind mult dincolo de farfurie. La nivel fizic, dietele excesiv de restrictive pot perturba funcțiile corporale. Nutrienții esențiali precum vitaminele, mineralele și proteinele pot lipsi, ducând la oboseală, slăbirea imunității și complicații medicale pe termen lung.
La nivel mental, concentrarea neobosită pe menținerea „purității” dietei favorizează un ciclu de stres și obsesie. Indivizii își măsoară adesea valoarea personală în funcție de respectarea unor reguli alimentare rigide, creând un cerc vicios de vinovăție și rușine atunci când aceste reguli sunt încălcate. Pe plan social, ortorexia poate izola persoanele, erodând relațiile cu prietenii și familia.
Citește și: Sărbătorile și consumul intesiv de alcool. Cum să eviți excesele periculoase
Originile ortorexiei sunt complexe, provenind din factori biologici, psihologici și sociali. Printre factorii care contribuie în mod obișnuit se numără:
- Factori biologici: un istoric familial de tulburări alimentare sau probleme de sănătate poate crește susceptibilitatea.
- Factori psihologici: perfecționismul, anxietatea și nemulțumirea față de imaginea corporală sunt trăsături comune la persoanele cu ortorexie.
- Factori culturali și sociali: presiunile societale de a obține corpul „ideal”, combinate cu expunerea la tendințele în materie de wellness, pot conduce persoanele către comportamente alimentare nesănătoase.
Recuperarea de la ortorexie necesită o abordare multifațetată pentru a aborda atât dimensiunea fizică, cât și cea psihologică a tulburării. Deși poate necesita timp și efort, sunt disponibile tratamente eficiente:
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): această metodă se concentrează pe identificarea și provocarea modelelor de gândire negative în jurul alimentelor, înlocuindu-le cu mecanisme de adaptare mai sănătoase.
- Consiliere nutrițională: un dietetician poate ajuta persoanele să reintroducă o gamă echilibrată de alimente în dieta lor, abordând malnutriția și promovând obiceiuri alimentare durabile.
- Terapia de expunere: expunerea treptată la alimentele temute sau evitate poate ajuta la reducerea anxietății și a credințelor rigide legate de regulile dietetice.
- Tehnici de mindfulness: practici precum meditația, yoga și respirația profundă ajută persoanele să gestioneze stresul și gândurile obsesive despre alimente.
- Grupuri de sprijin: conectarea cu alte persoane care se confruntă cu provocări similare poate oferi sprijin emoțional și sfaturi practice.
- Terapia bazată pe familie: implicarea celor dragi în procesul de recuperare poate îmbunătăți comunicarea, înțelegerea și sprijinul general.
Ortorexia se bazează adesea pe dezinformare și pe presiunile societății, făcând din educație un aspect cheie al tratamentului. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la potențialele efecte nocive ale restricțiilor alimentare extreme poate ajuta persoanele să recunoască momentul în care obiceiurile sănătoase trec dincolo de teritoriul periculos.
Călătoria către recuperare nu este liniară. Răbdarea, autocompătimirea și îndrumarea profesională sunt esențiale. Prin abordarea factorilor psihologici și emoționali subiacenți care alimentează ortorexia, persoanele pot dezvolta o relație mai sănătoasă cu alimentele, cu corpul și cu viața lor.
Deși dorința de a mânca sănătos este lăudabilă, ortorexia demonstrează cum această căutare poate deveni distructivă atunci când este dusă la extrem. Recunoașterea semnelor și intervenția în timp util pot face o diferență semnificativă. În cele din urmă, atingerea unei adevărate stări de bine înseamnă echilibrarea alimentației cu sănătatea mintală și acceptarea imperfecțiunii ocazionale în obiceiurile alimentare.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
