Pancreasul joacă un rol important în digerarea alimentelor și în reglarea glicemiei. Prin producerea de enzime și hormoni, pancreasul ajută organismul să descompună alimentele, să controleze glicemia, să îi spună stomacului când să se golească și multe altele.
Bolile pancreasului sunt: diabetul zaharat, pancreatita acută și cronică, deficitul de enzime pancreatice și cancerul de pancreas.
Acesta din urmă apare atunci când celulele pancreatice se dezvoltă necontrolat. Este o boală vindecabilă dacă este depistată incipient, însă de cele mai multe ori este descoperită în stadii avansate, abia în momentul în care s-a răspândit la alte organe.
Dr. Victor Ștefănescu a explicat care sunt factorii de risc pentru apariția cancerului de pancreas, dar și care este legătura dintre paradontoză și această afecțiune a pancreasului.
Cancerul de pancreas, cauze, factori de risc și simptome
Deși nu se cunosc cu certitudine cauzele apariției cancerului de pancreas, specialiștii au descoperit o serie de factori de risc, care includ:
- vârsta, majoritatea cazurilor diagnosticate au fost după 65 de an, dar au fost și cazuri de pacienți mai tineri
- fumatul
- obezitatea
- diabetul
- istoricul de pancreatita sau inflamația cronică a pancreasului
- consumul excesiv de alcool
- dieta nesănătoasă
- ereditatea și mutațiile genetice.
”Bărbaţii sunt mai predispuşi acestui tip de cancer, cel mai probabil din cauza obiceiurilor proaste, precum fumatul sau consumul de alcool, dar se pare că și estrogenii ajută, pentru că au un rol protector în cazul femeilor", a declarat chirurgul Victor Ștefănescu, la Antena 3.
În ceea ce privește simptomatologia cancerului de pancreas, semnele sunt destul de nespecifice.
”Există un semn care ne poate duce cu gândul la această patologie, de exemplu atunci când avem diabet zaharat şi avem nişte fluctuații mari ale glicemiei.
Totodată, pentru cei care non-diabetici, debutul unei astfel de afecţiuni poate să fie un semnal că lucrurile nu stau bine la nivelul pancreasului.
Cu câteva luni înainte de apariţia acestei patologii, hemoglobina glicozilată și rezistența la insulină sunt modificate, adică teoretic am putea afla dacă am efectua aceste analize de rutină.
Simptomele sunt nespecifice. Ele includ scăderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale inexplicabile sau un sindrom diareic inexplicabil.
Cel mai cunoscut semn pentru cancerul localizat la nivelul capului de pancreas este icterul. Adică atunci când ne îngălbenim sau când urina devine maro”, a mai spus dr. Ștefănescu.
Potrivit medicului, pancreatita acută, care se asociază cu consumul de alcool şi fumat, creşte riscul de aproximativ 13 ori de a dezvolta cancer de pancreas.
Mai mult decât atât, ar exista o legătură între cancerul de pancreas și paradontoză.
”În ultima vreme se vorbește în patologia oncologică despre microfloră și într-adevăr, există studii care certifică faptul că în cazul apariției parodontozei îndelungate și a dismicrobismelor, inclusiv intestinale, poate exista o suspiciune de cancer de pancreas sau de colon”, a mai spus medicul.
Cancerul de pancreas, diagnostic și tratament
În funcție de zona din pancreas afectată, există mai multe tipuri de cancer pancreatic, respectiv cancerul pancreatic exocrin. Acesta din urmă este cea mai frecventă formă de cancer pancreatic, iar principalele tipuri sunt:
- adenocarcinoamele
- carcinom celular acinar
- cancer ampular
- carcinom adenosuamos
- carcinom cu celule scuamoase
- carcinom cu celule gigant.
Diagnosticare se va pune pe baza examenului fizic, a istoricului medical și al investigațiilor.
Astfel, sunt recomandate teste de imagistica, endoscopie, biopsie, teste de sânge, teste genetice și examenul histopatologic, care pune diagnosticul cu exactitate în privința tumorii.
Tratamentul pentru cancerul de pancreas depinde de stadiul bolii și de locația sa, precum și de starea generală de sănătate a pacientului, iar obiectivul este de eliminare a cancerului, în măsura în care acest lucru este posibil.
Tratamentul include intervenția chirurgicală, chimioterapia, radiațiile sau o combinație intre acestea.
”În ultima vreme, chirurgia s-a rafinat în această patologie, totul este foarte bine planificat, există nişte reguli clare, astfel încât s-a ajuns la o mortalitate postoperatorie de aproximativ 3%, ceea ce este uimitor dacă ne gândim la trecut.
Chirurgia clasică rămâne totuși principala cale de abordare datorită complexităţii acestor intervenţii. Sunt operaţii care durează 5, 6, 7, 8 ore poate și mai bine. Există rezecții vasculare care se efectuează în timpul intervenției, dar există o creștere clară în care putem aborda minim invaziv, atât laparoscopic, cât și robotic această patologie și asta aduce pentru pacient multiple avantaje.
Nu știm, din punct de vedere oncologic, dacă avem avantaje, dar din punct de vedere al calității vieții în mod sigur, este deja dovedit”, a mai spus medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
