Cancerul de piele afectează mii de români. Cifrele sunt îngrijorătoare.
Cancerul de piele ucide o treime din persoanele diagnosticate cu melanom malign. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, la fiecare 4 minute o persoană moare de cancer de piele. Legătura dintre expunerea la soare şi cancerele de piele a fost descoperită abia în 1956. În România, peste 1.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu melanom malign, iar aproape o treime decedează din cauza acestei afecţiuni.
Radiaţia UV în cantităţi mici este benefică pentru sănătate şi joacă un rol important în producerea de vitamina D. Un aport şi nivel adecvat de vitamina D sunt esenţiale pentru starea de sănătate, deoarece această vitamină este necesară pentru sănătatea oaselor, articulaţiilor, funcţiei musculare şi neurologice.
Totuşi, expunerea excesivă la radiaţia UV este asociată cu diferite tipuri de cancer de piele, arsuri ale pielii, îmbătrânire accelerată a pielii, cataractă şi alte boli ale ochilor (fotokeratite și fotoconjunctivite). Există de asemenea dovezi că radiaţia UV afectează funcția sistemului imunitar.
Radiațiile UV sunt cele mai puternice între orele 10:00 și 16:00. Intensitatea lor diferă, în funcție de locul în care te afli. De pildă, riscul de arsuri solare este mai mare dacă te afli la altitudini înalte, în contact cu apa sau în diminețile fierbinți de vară. Prin urmare, este important să urmărești zilnic indicele UV, o măsură științifică internațională ce reflectă puterea soarelui într-un anumit spațiu și moment. El variază între 1 și 11:
- indice UV între 1 si 2- nu reprezintă un pericol pentru piele; nu este nevoie să iei măsuri speciale de protecție;
- indice UV între 3-7- este recomandat să nu te expui la soare și să iei măsuri de protecție;
- indice UV între 8-10- specialiștii de la Academia Americană de Dermatologie recomandă folosirea cremelor sau loțiunilor cu factor SPF de cel puțin 30;
- indice UV de 11- este indicat să stai în spații închise, arată Direcția de Sănătate Publică Hunedoara.
Principalii factori de risc a melanomului (forma cea mai agresivă de cancer de piele) sunt:
- un număr mare de nevi pigmentari atipici (alunițe) - este cel mai puternic factor de risc pentru melanomul malign la populațiile cu piele deschisă la culoare. Melanomul malign este mai frecvent în rândul persoanelor cu ten palid, ochi albaștri și păr roșcat sau deschis
- expunerea ridicată și intermitentă la razele solare UV pare a fi un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea melanomului malign
- incidența melanomului malign la populațiile albe crește, în general cu scăderea latitudinii, cea mai mare incidență înregistrată apărând în Australia, unde ratele anuale sunt de 10 până la 20 de ori mai mari decât ratele din Europa, atât pentru femei, cât și pentru bărbați
- mai multe studii epidemiologice susțin o asociere pozitivă cu istoricul arsurilor solare, în special apărute la o vârstă fragedă
- rolul expunerii cumulate la soare în dezvoltarea melanomului malign este fără echivoc. Cu toate acestea, riscul de melanom malign este mai mare la persoanele cu antecedente de cancer de piele non-melanom și de keratoze solare, ambele fiind indicatori ai expunerii cumulate la UV.
Vezi și: Lipotimia, leșinul, cauze și tratament. Ce să faci în primele minute. Când devine o urgență medicală
Pentru a evita dezvoltarea de leziuni precanceroase și evoluția lor în cancer de piele este bine să ne expunem maxim 90 de minute la soare pe zi (cam cât durata unui meci de fotbal);
- expunerea la soare să fie evitată în intervalul 10.00 – 16.00 (ţine de latitudinea la care se găseşte ţara noastră);
- trebuie să folosim îmbrăcăminte cu ţesătură deasă, o cămaşă de bumbac, cât mai des spălată, devine mai fotoprotectivă, deci nu trebuie să folosim tricouri noi când stăm la soare;
- să folosim ţesături care să ne acopere tegumentele, iar partea neacoperită să fi acoperită cu cremă fotoprotectoare;
- trebuie să folosim pălării cu boruri mari; să folosim creme fotoprotectoare, să identificăm gradul de protecţie faţă de UV tip B;
- acestea sunt cele care induc cel mai frecvent cancerul cutanat, dar nu sunt singurele. Factor de protecţie (FPS) de 15 sau peste este considerat suficient pentru a ne proteja faţă de dezvoltarea de cancer de piele; să se evite bronzarea la solar;
- să se consume legume şi fructe bogate în precursori de vitamina A (cu coaja galbenă şi portocalie), mai notează DSP Hunedoara.
Screening-ul pentru cancerul de piele este indicat atunci când pacienții se află în patru situații de risc. Reprezentanții Institutului Oncologic Prof. Dr. Ioan Chiricuță Cluj-Napoca explică ce înseamnă riscul crescut de a dezvolta cancer de piele.
”Screening-ul pentru cancerul de piele este recomandat pentru adulții cu risc crescut. Faptul că aveți un risc crescut nu înseamnă că veți face cu siguranță cancer de piele, dar este indicat să începeți să participați la examene regulate de screening.
În acest fel, cancerul de piele poate fi depistat de către medicul dvs în stadiu incipient. Arătați-i imediat medicului dumneavoastră orice: zonă de piele suspectă, rană care nu se vindecă, modificarea unei alunițe sau a unui pistrui”, arată reprezentanții Institutului Oncologic Prof. Dr. Ioan Chiricuță Cluj-Napoca.
Medicii au elaborat o listă cu patru situații care pot fi un semnal de alarmă. Este vorba despre:
Riscuri moștenite:
- păr roșcat și pistrui
- multe alunițe (leziuni melanice)
- antecedente familiale de cancer de piele
- sindroame genetice care vă sensibilizează la soare
Afecțiuni personale:
- kertoză actinică
- nevi displastici (alunițe neobișnuite)
- antecedente personale de cancer de piele
- cancer bazal și cu celule scuamoase
Epunerea la mediul înconjurător:
- prea multă expunere la soare
- călătorii frecvente la salonul de bronzare
- arsuri solare cu vezicule
Tratament anterior:
- radioterapie
- tratament imunosupresor
- alte tratamente împotriva cancerului
Radiațiile ultraviolete din zilele toride de vară pot avea un efect devastator asupra sănătății. Medicul dermatolog Olga Simionescu a explicat la Digi 24 ce trebuie să avem în vedere atunci când mergem la plajă.
”Radiațiile ultraviolete produc îmbătrânirea cutanată într-o expunere cumulativă, deci pe termen lung și produc categoric un cancer cutanat provenit din epidermă. Există dovezi că în bază genetică, la anumiți indivizi, soarele poate produce carcinom sau melanoma.
Recomandarea este simplă omul nu trebuie să se ardă. Arsura solară este grevată de riscuri în viitor”, a explicat medicul dermatolog Olga Simionescu.
Radiațiile ultraviolete sunt mai intense la orele prânzului. De aceea este important să ne protejăm pielea cu loțiuni care au factor de protecție. Medicul dermatolog a explicat cum se procedează.
”Între 11:00 – 16:00 crește fluxul și intensitate a tipului B de ultraviolete, exact al radiației pe care noi o numim meritematogă, că arde produce arsura solară, adică insolația în fazele mai accentuate.
Deci agentul ecran adică crema, produsul de foto-protecție, lapte sau emulsie trebuie aplicat între 11:16 pentru că el în baza cifrei care este inscripționată pe flacon protejează de această arsură solară care s-a dovedit clar că stăm la baza carcinogezenei, adică al procesului inductor de cancer.
Înainte de ora 11 și după 16 se face o comutare pe creștere a intensității UVA-ului. Arde mult mai puțin, ajunge mai profund la nivelul dermului deci la nivelul tegumentului și acolo vorbim despre o protecție alta decât cifra care este inscripționată pe flacon.
De obicei noi întoarcem flaconul și este un sistem de stele care protejează pentru tipul A, pentru că cifra de pe flacon arată protecția împotriva arsurii solare, iar sistemul acesta teste ne arată protecția împotriva tipului A de ultraviolete”, a mai explicat medicul.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Acest semn banal îți arată dacă ești predispus la cancer. Dacă vezi ASTA, riscul de cancer crește cu 25%.
Danemarca vrea să scape de cancerul de col uterin până în 2040. La ce s-au gândit și cum vor să facă asta.
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Tratamentul oncologic, impact devastator. RMN-ul arată un adevăr șocant în cazul pacienților oncologici.
