Riscul de infarct crește dimineața. Medic: Când vă treziţi, oferiţi-vă puţin timp, în care să vă întindeţi

Riscul de infarct crește dimineața, spre ora 6 dimineața. Potrivit specialiștilor atunci începe cea mai periculoasă perioadă pentru inimă. De dimineața devreme până târziu dimineața, între orele 6:00 și 12:00, riscul de infarct miocardic crește cu 40%.

”Riscul de a face infarct creşte cu 40 de procente în prima parte a zilei, mai ales dimineaţa, aspect confirmat de către experţii de la Harvard. Odată ce ne trezim, corpul nostru secretă adrenalină şi hormoni ai stresului, crestând astfel presiunea arterială şi nevoia de oxigen. Dar dimineaţa sângele e mai vâscos, întrucât suntem mai deshidrataţi după o noapte în care nu am băut apă, şi inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa acel sânge.

Cum vă puteţi proteja? Când vă treziţi, oferiţi-vă puţin timp, în care să vă întindeţi, să faceţi câteva mişcări de stretching, întocmai cum fac animalele când se trezesc”, a explicat medicul cardiolog Anca Tău, pe pagina sa de Facebook.

Vezi și: Ouăle, risc pentru dezvoltarea unor boli. Testul plutitor îți va arăta dacă este proaspăt sau vechi

Infarctul, confundat cu gripă

Atacul de cord este o afecţiune înşelătoare. Poate fi confundată cu gripa, cu o problemă digestivă sau cu oboseala. Uneori, pacientul nu resimte niciun simptom. De aici pornesc statistici sumbre. Potrivit Fundaţiei Române a Inimii, la fiecare 30 de minute, un roman suferă un infarct miocardic. Unul din zece pacienţi nu supravieţuieşte.

Din păcate, în ultimii ani, vârsta la care apare atacul de cord a scăzut foarte mult. Mâncarea procesată, de tip fast-food, bogată în sodiu şi grăsimi, fumatul, sedentarismul, hipertenisunea arterială şi supraponderalitatea sunt doar câţiva dintre factorii care pot cauza un infarct miocardic.

De aceea, este important să învăţaţi cum să recunoaşteţi semnalele de avertizare pe care corpul vi le transmite, uneori chiar şi cu câteva săptămâni înainte de apariţia unui atac de cord. Totodată, este important să ştiţi şi cum să acţionaţi în cazul declanşării unui infarct miocardic.

Vezi și: Tuberculoza, cauze, simptome și tratament. Medic: Potențial fatal, dacă nu este tratată la timp

Factorii de risc ce conduc la infarct miocardic

Specialiştii nu cunosc pas cu pas procesul care duce la un atac de cord. Cu toate acestea, au fost identificaţi factori care contribuie la acumularea nedorită a unor depozite grase (ateroscleroza) care îngustează arterele:

- stresul;

- hipertensiunea arterială şi preeclampsia;

- nivelul ridicat al colesterolului sau al trigliceridelor;

- obezitatea sau supraponderalitatea; diabetul (inclusiv cel gestational);

- bolile autoimune;

- sindromul metabolic;

- istoricul medical;

- tutunul;

- sedentarismul;

- excesul de alcool;

- consumul de droguri;

- un infarct miocardic care deja a avut loc;

- vârsta (în general, bărbaţii care au peste 45 de ani şi femeile care au peste 55 de ani sunt mai predispuşi să aibă un atac de cord decât persoanele mai tinere;

- cu toate acestea, există şi excepţii – aproximativ 5% dintre pacienţii care au între 25 şi 39 de ani mor în urma unui astfel de episod).

Din păcate, nu aveţi control deplin asupra tuturor factorilor de risc, însă dacă adoptaţi un stil de viaţă sănătos, puteţi reduce şansele apariţiei unui atac de cord.

Nu toate persoanele care suferă un infarct miocardic au aceleaşi simptome sau aceeaşi intensitate a manifestărilor. Unii pacienţi pot resimţi dureri severe, în timp ce alţii pot avea dureri uşoare. De asemenea, e posibil ca unii oameni să nu manifeste niciun simptom.

Unele atacuri de cord apar brusc, însă, în cazul multor pacienţi, exista simptome care se declanşează cu câteva ore, zile sau săptămâni înainte. Primul semnal de alarma ar putea fi durerea toracică recurenta sau angina pectorală. Acestea sunt declanşate la efort şi uşurate prin repaos.

Vezi și: Coaja de pepene, beneficii pentru sănătate. Cum o poți consuma

Semnele şi simptomele asociate unui infarct miocardic sunt următoarele:

Simptomele pot fi absente sau pot varia în intensitate. Adesea, simptomul care nu ar trebui ignorat poate apărea chiar cu mai multe săptămâni înainte și constă în dureri în piept (angină) care apar la efort și dispar în stare de repaos.

- disconfort toracic care poate dura câteva minute sau care poate dispărea şi reveni; durere sau disconfort în partea superioară a corpului, inclusiv braţul şi umărul stâng, spate, gât, maxilar sau sub stern;

- greutate în respiraţie, senzaţie de sufocare sau de gheară în piept;

- transpiraţie rece;

- oboseală;

-stări de ameţeală şi slăbiciune extremă;

- indigestie, dureri abdominale sau arsuri la stomac;

- stări de greaţă sau vărsături;

- anxietate;

- bătăi neregulate sau prea rapide ale inimii.

Cel mai frecvent simptom al atacului de cord este durerea toracică. Cu toate acestea, femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să experimenteze unele dintre celelalte simptome frecvente, în special dificultăţi de respiraţie, stări de greaţă, vărsături, dureri de spate sau de maxilar.

Un infarct miocardic reprezintă o urgenţă medicală. Dacă simţiţi că treceţi prin aşa ceva sau ca persoana de lângă dumneavoastră are un atac de cord, este necesar să sunaţi imediat la 112 şi să cereţi îngrijire medicală. În aşteptarea ambulantei, pacientul (numai dacă nu este alergic) va mesteca 300 mg de comprimat de aspirină. Aceasta va împiedica formarea cheagurilor, implicit şi înfundarea, în artera care duce sânge la inimă, arată Mayo Clinic.

Vezi și: Care sunt cauzele astenopiei și cum se poate remedia. Sunt afectați atât copiii, cât și adulții

Diagnosticul de infarct miocardic

Pentru a pune diagnosticul de infarct miocardic, cardiologul v-ar putea solicita solicita câteva dintre următoarele teste:

- electrocardiograma (ECG);

- ecocardiografie;

- RMN cardiac;

- radiografie;

- coronarografie;

- analize de sânge;

- ergometrie (test de efort).

De asemenea, specialistul va evalua factorii de risc din viaţa dumneavoastră şi va verifica tensiunea arterială, pulsul şi temperatura.

Vezi și: Lipotimia, leșinul, cauze și tratament. Ce să faci în primele minute. Când devine o urgență medicală

Tratamentul impus în caz de infarct

Dacă aţi suferit un atac de cord, veţi avea nevoie urgentă de proceduri de stabilizare şi de restabilire a fluxului de sânge în inimă. Veţi fi internat în spital pentru cel puţin 24 de ore. Tratamentul standard poate include:

- medicaţie (aspirină, beta-blocante, nitroglicerină, trombolitice, antiagregante plachetare etc.);

- intervenţii chirurgicale (by-pass coronarian sau angioplastie cu stent); participarea la programe de reabilitare cardiacă.

Vezi și: Semințele de dovleac, șapte beneficii. Mihaela Bilic: Se mănâncă cu măsură, nu mai mult de un pumn/zi

Sfaturi şi recomandări pentru persoanele care au suferit un infarct

De cele mai multe ori, oamenii care supravieţuiesc unui atac de cord continua să ducă o viaţă fericită şi productivă. Pentru a vă asigura că veţi face acelaşi lucru, iată câteva recomandări:

- discutaţi deschis şi sincer cu medicul cardiolog;

- discutaţi cu un psiholog (v-ar putea ajuta să depăşiţi stările de anxietate, depresie, frica sau negare pe care le resimţiţi);

- înscrieţi-vă şi participaţi la un program de reabilitare cardiacă (pe lângă faptul că veţi cunoaşte şi alţi oameni care se afla în situaţia dumneavoastră, veţi primi sprijin moral, sfaturi şi recomandări despre cum să vă recuperaţi şi să aveţi o viaţă normală);

- renunţaţi la fumat;

- urmăriţi valorile colesterolului şi ale trigliceridelor;

- abordaţi o alimentaţie sănătoasă (evitaţi grăsimile, sodiul, zaharurile şi alimentele procesate);

- menţineţi greutatea sub control (apelaţi la un medic nutriţionist care să vă ajute cu un plan alimentar);

- eliberaţi-vă de stres;

- acordaţi prioritate sănătăţii fizice şi psihice, încercaţi să nu mai staţi peste program la serviciu şi să nu vă epuizaţi cu munca în gospodărie;

- menţineţi-vă activ (plimbaţi-vă pe jos între trei şi cinci zile pe săptămână timp de aproximativ 35 de minute/tură), arată WEB.MD.