Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat, la un post TV, că fiecare unitate de servicii ar trebui să facă o evaluare a riscului de transmitere.
Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a explicat joi seara, 14 mai, la Antena 3, ce măsuri să ia restaurantele după 15 mai, când se încheie starea de urgență, ca să evite riscul de răspândire a COVID-19.
”Reorganizarea activității în unități comerciale, în unități de servicii, spații de birouri și unități de producție trebuie să țină cont de o evaluare a riscului, deci fiecare unitate trebuie să evalueze riscul de transmitere. Probabil că fiecare ar trebui să facă un fel de simulare la locul de muncă să vadă unde sunt zonele unde se aglomerează mai multe persoane, la intrare, în lift, în acccesul în birouri”, afirmă profesorul Rafila.
Afirmația a fost făcută după vizionarea unui experiment japonez în care se arătă cum se răspândește COVID-19 când oamenii iau masa sub forma unui bufet suedez. ”Ce se întâmplă cu spațiile comune, toalete, să se ia măsuri care să evite ce ați arătat dumneavoastră. O să vă dau un exemplu foarte simplu legat de servirea mesei care a dus la contaminarea persoanelor aflate acolo – înghesuiala era prea mare, ele erau la distanță mult prea mică una de cealaltă, dar ca să evităm asta – mâncarea trebuia porționată, pusă în farfurie de personalul de servire și fiecare mergea și-și lua farfuria fără să mai circule în toată zona respectivă”, consideră specialistul.
Acesta subliniază că riscul de transmitere nu se poate elimina, ci doar diminua:
”Noi putem să-l diminuăm foarte mult, dar nu-l putem elimina. Și aș insista asupra acestui element pentru că sunt foarte multe persoane care spun că vor lua măsuri ca să elimine orice risc de transmitere. Lucrul ăsta este imposibil, fie că ne referim la infecția cu noul COVID-19, fie că ne referim la orice altă infecție pentru că eliminarea riscului nu este în natura niciunui tip de activitate. De aceea, spuneam că trebuie să facem o evaluare a riscului și există inclusiv servicii de medicina muncii care pot face acest lucru, după care spațiul sau activitatea trebuie organizată într-un mod care să reducă interacțiunile, să reducă activități în comun”.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
