Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat, la un post TV, că fiecare unitate de servicii ar trebui să facă o evaluare a riscului de transmitere.
Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a explicat joi seara, 14 mai, la Antena 3, ce măsuri să ia restaurantele după 15 mai, când se încheie starea de urgență, ca să evite riscul de răspândire a COVID-19.
”Reorganizarea activității în unități comerciale, în unități de servicii, spații de birouri și unități de producție trebuie să țină cont de o evaluare a riscului, deci fiecare unitate trebuie să evalueze riscul de transmitere. Probabil că fiecare ar trebui să facă un fel de simulare la locul de muncă să vadă unde sunt zonele unde se aglomerează mai multe persoane, la intrare, în lift, în acccesul în birouri”, afirmă profesorul Rafila.
Afirmația a fost făcută după vizionarea unui experiment japonez în care se arătă cum se răspândește COVID-19 când oamenii iau masa sub forma unui bufet suedez. ”Ce se întâmplă cu spațiile comune, toalete, să se ia măsuri care să evite ce ați arătat dumneavoastră. O să vă dau un exemplu foarte simplu legat de servirea mesei care a dus la contaminarea persoanelor aflate acolo – înghesuiala era prea mare, ele erau la distanță mult prea mică una de cealaltă, dar ca să evităm asta – mâncarea trebuia porționată, pusă în farfurie de personalul de servire și fiecare mergea și-și lua farfuria fără să mai circule în toată zona respectivă”, consideră specialistul.
Acesta subliniază că riscul de transmitere nu se poate elimina, ci doar diminua:
”Noi putem să-l diminuăm foarte mult, dar nu-l putem elimina. Și aș insista asupra acestui element pentru că sunt foarte multe persoane care spun că vor lua măsuri ca să elimine orice risc de transmitere. Lucrul ăsta este imposibil, fie că ne referim la infecția cu noul COVID-19, fie că ne referim la orice altă infecție pentru că eliminarea riscului nu este în natura niciunui tip de activitate. De aceea, spuneam că trebuie să facem o evaluare a riscului și există inclusiv servicii de medicina muncii care pot face acest lucru, după care spațiul sau activitatea trebuie organizată într-un mod care să reducă interacțiunile, să reducă activități în comun”.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
