Ce mă așteaptă înainte și după implantarea unei proteze de șold

Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Totuși, o operație de schimbare a șoldului (artroplastie) implică riscuri și complicații crescute, dacă nu este indicată și realizată de un chirurg ortoped experimentat. Pacienții au însă posibilitatea de a solicita o a doua opinie cu privire la indicația intervenției chirurgicale.
Materialele din care sunt fabricate protezele și design-ul acestora s-au îmbunătățit constant, la fel ca și tehnicile chirurgicale. Cu toate acestea, o operație de șold reprezintă o intervenție majoră pentru organism. Deși există criterii clare pentru momentul în care o operație este indicată, decizia de a opta pentru o proteză de șold nu este ușoară.
Artroza, cauza durerilor de șold
Articulațiile șoldului suportă solicitări mari în viața de zi cu zi. Cât timp există suficient cartilaj protector și lichid articular între capul femural și acetabul, articulația poate funcționa fără durere. Însă, suprasolicitarea, utilizarea incorectă sau uzura legată de vârstă pot duce la deteriorarea cartilajului, provocând artroza (coxartroza). Spațiul articular se reduce treptat, până când osul ajunge să frece direct pe os, ceea ce poate provoca inflamații și dureri severe.
Alte cauze pot include defecte congenitale (displazii) sau probleme de vascularizație (necroza aseptică de cap femural). Este important de știut că durerile de șold pot avea și alte cauze, cum ar fi afecțiuni ale coloanei vertebrale sau probleme musculare, care trebuie investigate.
Când este necesară o proteză de șold
Durerile de șold tind să se agraveze treptat, alternând între episoade mai dureroase și mai puțin intense. Dacă tratamentele conservatoare nu funcționează după cel puțin trei luni, iar radiografiile arată un grad avansat de uzură, iar pacientul suferă de dureri intense și limitări funcționale în viața de zi cu zi, se poate recurge la operația de implantare a unei proteze de șold.
Obținerea unei a doua opinii medicale
Pacienții pot solicita o a doua opinie de la medici ortopezi supraspecializați (cu experiență) în protezarea șoldului. Obiectivul este reducerea intervențiilor chirurgicale nejustificate, la fel creșterea siguranței că prima indicație chirurgicală a fost corectă.
Se urmărește excluderea altor cauze ale durerilor de șold și asigurarea că toate opțiunile non-chirurgicale au fost încercate înainte de a decide asupra unei proteze.
Informațiile de pe website-urile de profil pot fi de ajutor.
Pregătirea pentru operația de șold
Pentru a reduce riscul de complicații, pacienții sunt sfătuiți să renunțe la fumat și alcool cu șase săptămâni înainte de operație. O alimentație echilibrată și tratarea oricăror afecțiuni preexistente sunt de asemenea esențiale. Exercițiile fizice și antrenamentele respiratorii pot îmbunătăți starea generală înainte de intervenție.
Desfășurarea operației de șold
În timpul operației, care durează o oră, se înlocuiesc capul femural și acetabulul cu o proteză totală de șold. Complicațiile posibile includ pierderea de sânge, infecții, tromboze sau leziuni nervoase sau vasculare. Recuperarea începe imediat după intervenție, iar pacienții stau în spital între trei și cinci zile. Se urmărește recuperarea rapidă postoperatorie, pentru ca pacientul să părăsească pe picioare spitalul (Fast track recovery).
Recuperarea postoperatorie
După spitalizare, urmează procesul de reabilitare, care poate fi staționar sau ambulatoriu. Scopul este adaptarea la proteza de șold, întărirea musculaturii și îmbunătățirea mobilității. Majoritatea pacienților se bucură după câteva zile după operație de o reducere semnificativă a durerii și de o mai bună mobilitate.
Viața cu o proteză de șold
În primele săptămâni, pacienții trebuie să evite poziții sau mișcări riscante care ar putea duce la luxarea protezei. După aproximativ trei luni, proteza devine stabilă și pacienții pot relua activitățile normale. Sporturile cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul, dansul sau înotul, sunt recomandate pentru menținerea mobilității.
Durabilitatea unei proteze de șold
Protezele moderne sunt foarte durabile: aproximativ 95% sunt funcționale după 20 ani. Înlocuirea protezei este necesară doar în cazuri de slăbire, infecție sau fracturi.
Tratamente alternative, fără operație
În cazurile de artroză, terapia conservatoare este prima opțiune. Mișcarea regulată ajută la lubrifierea articulațiilor și la întărirea musculaturii. Fiziokinetoterapia, exercițiile la domiciliu și medicamentele antiinflamatoare pot amâna nevoia de proteză.
Protezele de șold reprezintă o soluție eficientă, dar trebuie utilizate cu precauție și doar atunci când alte opțiuni au fost epuizate.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Cataracta NU este o urgență! Monica Pop: Oamenii din țara asta se grăbesc și nu știu de ce!
Dr. Irinel Popescu, folosit în reclame false la medicamente: Vă păcălesc să dați bani pe produse toxice
Bolnavii de cancer așteaptă cu lunile diagnosticul, apoi alte luni tratamentul: "Avem dovezi foarte triste"
Epidemiologie, vaccinare, impactul COVID. Prof. dr. Emilian Popovici, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Legea Sănătății, depășită. Dr. Levente Vass: Face dificilă aplicarea în 2025. E folosită din 2006
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce mă așteaptă înainte și după implantarea unei proteze de șold
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Asta e cauza care provoacă Alzheimer. Vlad Ciurea: Din cinci persoane care merg pe stradă, trei fac Alzheimer
Medicul Vlad Ciurea a rupt tăcerea despre cauzele care duc la apariția bolii Alzheimer.
Chirurgia esofagiană, specializare de nișă, cu cerințe complexe. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Mortalitate și morbiditate deloc mică
Prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, la Academia de Sănătate
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Poluarea, un nou factor major în declanșarea astmului și alergiilor. Prof. dr. Florin Mihălțan: Provocarea deceniului. Mare amenințare
Tratamentul anti-cancer cu celule T modificate genetic. Dr. Ștefan Ciurea, la Academia de Sănătate
Ulciorul la ochi nu se tratează cu cremă! Monica Pop avertizează
Bolile inflamatorii intestinale. Dr. Răzvan Iacob, la Academia de Sănătate
Dr. Răzvan Iacob este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Ce se întâmplă dacă mănânci mâncare fierbinte. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Agentul termic este implicat
Acesta este cancerul pe care îl poți face dacă mânânci mâncare caldă.
Eficiența vaccinului antigripal, oscilantă. Prof. dr. Emilian Popovici: Acoperire destul de modestă
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Simpozion româno-elen. Inovații și colaborare în medicină, la Academia de Sănătate
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Hemofilie și asistență comprehensivă. Prof. Margit Șerban, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Oncologia, între provocări și soluții. Prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, la Academia de Sănătate
Examenul Doppler: testul care descoperă AVC ishemic. Dr. Corneliu Toader: Poate fi repetat anual la cei care au hipertensiune sau diabet
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.