Celule T: invenția care le face mai eficiente în lupta cu cancerul

Florina Pop / 28 apr 2019 / 11:17
Introducerea imunoterapiilor pe lista compensatelor, din România, i-ar ajuta pe bolnavii de cancer  FOTO: pexels.com
Introducerea imunoterapiilor pe lista compensatelor, din România, i-ar ajuta pe bolnavii de cancer FOTO: pexels.com

Celulele T, cu rol important în sistemul imunitar, au fost încapsulate într-un gel special creat care le ajută să se multiplice mai repede în lupta cu cancerul.

Cercetătorii de la Școala de Medicină John s Hopkins au creat un gel special în care au pus celule T oferindu-le astfel posibilitatea de a se înmulți mult mai repede. Gelul acționează ca un nod limfatic care activează și multiplică celulele T ale sistemului imunitar care lupta impotriva cancerului, potrivit hopkinsmedicine.org, platforma ce găzduiește Școala de Medicină și spitalul cu același nume.

Ce presupune actuala terapie cu celule T

Celulele T trebuie să fie învățate să detecteze și reacționeze la suprafețele celulelor canceroase, iar asta se întâmplă, de regulă, în ganglionii limfatici. Însă la pacienții cu cancer și tulburări ale sistemului imunitar, acest proces de învățare este defect sau nu se întâmplă.

Ca să se corecteze astfel de defecte, terapia actuală cu celule T presupune ca medicii să îndepărteze celulele T din sângele unui pacient cu cancer și să injecteze celulele înapoi în pacient, fie după inginerie genetică, fie prin activarea celulelor într-un laborator. Un astfel de tratament, denumit terapia CAR-T, este costisitor și este disponibil numai la centrele specializate cu laboratoare capabile de sarcina complicată a celulelor T de inginerie.

Durează aproximativ șase până la opt săptămâni pentru a cultiva celulele T în laboratoare și, odată reintrodus în organism, celulele nu durează mult timp în corpul pacientului, astfel încât efectele tratamentului pot fi de scurtă durată.

Gelul special

Cercetătorii de la John s Hopkins au folosit un polimer ca gelatina, sau hidrogel ca platformă pentru celulele T. Pe hidrogel, oamenii de știință au adăugat două tipuri de semnale care stimulează și „învață" celulele T să-și îmbunătățească funcția.

Apoi au trecut la experimente. Celulele T activate pe hidrogel au produs 50% mai multe molecule numite citokine, un marker de activare, decât celulele T păstrate pe plăcile de cultură din plastic. Oamenii de știință au creat și testat o gamă de hidrogeluri, de la geluri moi sau geluri rigide.

„Una din constatările surprinzătoare a fost că celulele T preferă un mediu foarte moale, similar cu interacțiunile cu celule individuale, spre deosebire de un țesut dens ambalat", spune Jonathan Schneck, medic și profesor de Patologie, Medicină și Oncologie de la Școala de Medicină a Universității John s Hopkins.

Rezultate

Echipa de cercetare a descoperit că mai mult de 80% din celulele T de pe suprafața moale s-au înmulțit, în comparație cu niciunul dintre celulele T puse pe cel mai ferm tip de hidrogel. Pe un gel moale, celulele s-au multiplicat, în 7 zile, la circa 150.000 de celule. Folosind metodele convenționale, cercetătorii au obținut, tot în 7 zile, 20.000 de celule.

Într-un alt experiment, au injectat celulele T din hidrogeluri moi și din culturile la șoareci implantați cu melanom, o formă letală de cancer de piele. Iar rezultatele au arătat că tumorile la șoarecii cu celule T cultivate pe hidrogeluri au rămas stabile în mărime, iar unii dintre șoareci au supraviețuit peste 40 de zile. În schimb, la șoarecii ce au primit celule T de cultură, tumorile au crescut și niciunul dintre acești șoareci nu a trăit după mai mult de o lună.

„Pe măsură ce perfecționăm hidrogelul și replicăm trăsăturile esențiale ale mediului natural, inclusiv factorii de creștere chimică care atrag celulele T de luptă împotriva cancerului și alte semnale, vom putea să proiectăm în cele din urmă ganglioni limfatici artificiali pentru terapia bazată pe imunologie regenerativă", susține Jonathan Schneck.

Echipa de cercetare

Primul autor al studiului este John Hickey, specialist în Inginerie Biomedicală la Școala de Medicină a Universității John s Hopkins. A lucrat cu mentorii lui - Hai-Quan Mao, director asociat al Institutului Johns Hopkins pentru NanoBioTechnologie și Jonathan Schneck, medic și profesor de Patologie, Medicină și Oncologie de la Școala de Medicină a Universității John s Hopkins.

Studiul AICI.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24