Chimioterapia, impact asupra creierului. Provoacă pierderi de memorie

Un studiu pilot ridică întrebări esențiale despre efectele secundare cognitive ale tratamentului oncologic.Pacientele cu cancer de sân care urmează tratamente cu chimioterapie ar putea avea un risc crescut de atrofie cerebrală și declin cognitiv, potrivit unor date preliminare prezentate la conferința internațională AAIC 2025.

Studiul, realizat de o echipă de cercetători de la Imperial College London, sugerează că problemele de memorie observate la pacientele oncologice nu sunt cauzate exclusiv de stresul sau anxietatea legate de diagnostic, ci pot reflecta modificări reale ale structurii cerebrale.

"Am demonstrat că există un anumit grad de micșorare a creierului la pacientele cu chemobrain. Faptul că grupul de control era mai în vârstă face ca rezultatele să fie și mai relevante, întrucât atrofia cerebrală este mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă", a declarat prof. Paul Edison, neurolog și profesor de neuroștiințe, pentru Medscape Medical News.

Ce este "chemobrain"? Impactul cognitiv al tratamentului oncologic

Fenomenul cunoscut sub numele de "chemobrain" - afectarea cognitivă asociată chimioterapiei - afectează aproximativ o treime dintre pacientele cu cancer mamar. Deși pentru unele dintre acestea efectele se estompează în decurs de un an, alte paciente continuă să prezinte simptome persistente, care pot crește riscul de afecțiuni neurodegenerative, inclusiv Alzheimer.

Pentru a înțelege mai bine legătura dintre chimioterapie și afectarea cognitivă, cercetătorii au analizat un eșantion de 328 de femei cu cancer mamar nemetastazat, care primiseră tratament în ultimele 12 luni. Pacientele primiseră antracicline (derivate din bacteria Streptomyces peucetius) sau taxani precum docetaxel ori paclitaxel, ori o combinație a acestora. Unele ar fi putut primi și terapie hormonală.

Scanări cerebrale: zonele afectate și semnificația acestora

Dintre femeile testate, 18 paciente cu scoruri cognitive reduse și 19 femei sănătoase (grup de control) au fost evaluate mai detaliat prin teste neurocognitive și RMN cerebral.

Analizele imagistice, realizate prin morfometrie bazată pe voxel (VBM) și analiză a regiunilor de interes (ROI), au arătat reduceri semnificative ale volumului de substanță cenușie și ale suprafeței cerebrale la pacientele cu simptome de chemobrain, în special în regiuni-cheie precum cingulatul posterior, pars opercularis, regiunea orbitofrontală și aria temporală.

"Modelul de atrofie se suprapune cu ceea ce observăm în boala Alzheimer și în afectările vasculare cognitive. Unele dintre regiunile cerebrale afectate pot fi legate de memoria afectată - un semn distinctiv al Alzheimerului - dar trebuie să fim prudenți în interpretare din cauza dimensiunii mici a eșantionului", a explicat Edison.

Evaluarea funcției cognitive: dificultăți în limbaj și memorie

Testarea cognitivă efectuată în persoană a relevat scoruri semnificativ mai mici la testele de fluență semantică și verbală, precum și scoruri reduse la evaluarea globală Mini-Mental State Examination (MMSE) în rândul pacientelor afectate.

"Rezultatele testelor susțin ceea ce am observat în imagistica cerebrală", a declarat Edison.

Întrebări deschise și pașii următori

Chiar dacă rezultatele par îngrijorătoare, cercetătorii atrag atenția că acestea reflectă o singură etapă de evaluare, fără a putea concluziona asupra unui proces progresiv de deteriorare. De asemenea, alte evenimente, precum accidentele vasculare cerebrale, pot provoca modificări similare în structura creierului.

"Este esențial să înțelegem ce înseamnă aceste modificări cerebrale pentru paciente și dacă pot fi prevenite", a subliniat Edison.

Potrivit dr. Laura Kenny, medic oncolog și cercetător la Imperial College London, studiul va continua cu monitorizarea pacientelor în timp, pentru a observa evoluția memoriei și eventualele recuperări cognitive.

"Ne dorim extinderea studiului și în alte tipuri de cancer, la femei și bărbați", a precizat Kenny.

Reacții din comunitatea științifică: precauții metodologice

Dr. Rebecca M. Edelmayer, vicepreședinte al Alzheimer’s Association, a salutat cercetarea și a sugerat că aceasta ar putea oferi indicii privind motivul pentru care femeile sunt mai predispuse la demență. Totuși, ea a subliniat că acest domeniu este "încă în stadiu incipient", iar legătura cauzală între chimioterapie și afecțiunile neurodegenerative trebuie investigată în profunzime.

Pe de altă parte, dr. Eric Brown, specialist în psihiatrie geriatrică din Canada, a atras atenția asupra unor limitări metodologice ale studiului. În special, faptul că doar pacientele cu tulburări cognitive marcante au fost imagist, fără a evalua toți pacienții tratați cu chimioterapie, ceea ce poate limita generalizarea concluziilor. De asemenea, nu a fost clar dacă unele participante nu aveau deja condiții cognitive preexistente.

"Urmărirea longitudinală a modificărilor cognitive și imagistice, comparând paciente care au primit și care nu au primit chimioterapie, ar fi următorul pas firesc", a conchis Brown.

Deși rezultatele studiului trebuie interpretate cu precauție, ele ridică un semnal de alarmă important: efectele chimioterapiei pot depăși sfera fizică și pot afecta sănătatea creierului pe termen lung. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine aceste riscuri și pentru a oferi sprijin mai eficient pacientelor în perioada post-tratament.