După reușita operației în premieră mondială, în care o inimă de la un porc modificat genetic a fost transplantată cu succes la un om care este în stare bună și acum, cercetătorii anunță o a doua...
David Bennett, pacientul care la începutul lunii ianuarie 2022 a primit o inimă de la un porc modificat genetic este în viață și se recuperează bine, spun medicii care îl îngrijesc la Spitalul Universității din Maryland. Dacă în primele două săptămâni el a fost conectat non-stop la o mașină inimă-plămân pentru a-i susține noua inimă, de marți, aparatul a fost oprit, a anunțat Deborah Kotz, purtătorul de cuvânt al Universității din Maryland, pentru netherlandsnewslive.com. „Va rămâne sub supraveghere și în următoarele câteva săptămâni”, a explicat Kotz.
„Este expus unui risc mai mare pentru că avem nevoie de mai multă imunosupresie”, a spus dr. Christine Lau, șeful Departamentului de chirurgie de la Universitatea din Maryland, pentru BBC, referindu-se la medicamentul pe care Bennett îl ia pentru a-și suprima sistemul imunitar, împiedicând astfel corpul să respingă inima de porc.
Această premieră este, însă, urmată de o alta, la fel de importantă. Cercetătorii americani de la Universitatea din Alabama, Birmingham, au publicat astăzi o lucrare care detaliază primul transplantul, realizat și el cu succes, al unei perechi de rinichi de la un porc modificat genetic, la un om care era în moarte cerebrală. Transplantul, care este unul de grad clinic, demonstrează modul în care xenotransplantul ar putea rezolva criza de organe la nivel mondial.
În studiul publicat în Jurnalul American de Transplant (link direct studiu), cercetătorii de la Universitatea Alabama, din Birmingham, arată cum au testat primul model preclinic uman pentru transplantul de rinichi de la un porc modificat genetic la oameni. Beneficiarul transplantului, care era în oarte cerebrală, a primit doi rinichi de porc modificat genetic, după ce rinichii săi au fost îndepărtați. Organele au fost prelevate de la un porc modificat genetic într-o unitate sterilă, adică fără patogeni.
„Împreună cu partenerii noștri, am făcut investiții semnificative în xenotransplant timp de aproape un deceniu în speranța unor tipuri de rezultate precum cele publicate astăzi”, a declarat dr Selwyn Vickers, decan al Școlii de Medicină de la Universitatea Alabama, din Birmingham, și CEO al UAB Health System.
„Rezultatele de astăzi sunt o realizare remarcabilă pentru umanitate și pentru avansul xenotransplantului în domeniul clinic. Cu acest studiu, echipele noastre de cercetare au demonstrat, de asemenea, că modelul decedat are un potențial semnificativ de a propulsa domeniul xenotransplantului înainte”.
Pentru prima dată la nivel mondial, rinichii de porc transplantați au fost prelevați de la un porc care a suferit 10 modificări genetice cheie care pot face rinichii potriviți pentru transplant la oameni. Acest proces demonstrează viabilitatea pe termen lung a procedurii și modul în care un astfel de transplant ar putea funcționa în lumea reală. Rinichii transplantați au filtrat sânge, au produs urină și, foarte important, nu au fost respinși imediat de organismul primitorului. Rinichii au rămas viabili până la încheierea studiului, adică la 77 de ore după transplant.
„Această reușită schimbă regulile jocului din istoria medicinei și reprezintă o schimbare de paradigmă și o piatră de hotar majoră în domeniul xenotransplantului, care este, fără îndoială, cea mai bună soluție la criza deficitului de organe”, a spus dr Jayme Locke, director al Institutului Comprehensive Transplant Institute din Departamentul de Chirurgie al UAB și chirurg principal în această intervenție reușită. „Am depășit lacunele critice de cunoștințe și am obținut datele de siguranță și de fezabilitate necesare pentru a începe un studiu clinic pe oameni vii care au insuficiență renală în stadiu terminal”, a mai spus el.
Editarea genelor la porci pentru a reduce respingerea imună, a făcut posibile transplanturile de organe de la porci la oameni, ceea ce ar putea oferi o șansă la viață miilor de oameni care se confruntă cu insuficiență de organ, boli sau răni. Durata naturală de viață a unui porc este de 30 de ani, aceștia sunt ușor de crescut și pot avea organe de dimensiuni similare cu cele ale oamenilor.
Rinichii de porc modificați genetic au fost testați pe larg, până acum, pe primate non-umane. Pe lângă această testare, evaluarea rinichilor de porc modificați genetic într-o cercetare pe model preclinic uman poate oferi informații importante despre siguranța și eficacitatea pe care acești rinichi o pot avea la oamenii care au nevoie de transplant, inclusiv în studiile clinice, au arătat cercetătorii.
„Acest model preclinic uman este o modalitate de a evalua siguranța și fezabilitatea modelului testat deja de la porc la non-uman, fără a prezenta riscuri pentru un om viu”, a adăugat Locke. „Studiul nostru demonstrează că au fost depășite bariere majore în calea xenotransplantului uman, identifică locurile în care sunt necesare noi cunoștințe pentru a optimiza rezultatele xenotransplantului la om și pune bazele pentru stabilirea unui nou model uman preclinic pentru studii ulterioare”.
5 români au primit a doua șansă la viață după ce familia unui pacient în moarte cerebrală a donat organele acestuia.
Trei pacienți, aflați pe listele de așteptare, au primit a doua șansă la viață în urma gestului altruist făcut de o familie din Baia Mare.
Povestea emoționantă a Ancăi, tânăra diagnosticată cu boala Wilson.
Cinci pacienți, aflați pe listele de așteptare, au primit a doua șansă la viață în urma gestului altruist făcut de o familie din Sibiu.
Primul triplu transplant reușit de față și de mâini a fost realizat la New York, la un tânăr care era victima unui accident rutier.
Trei români au fost salvați printr-un transplant datorită generozității unei familii din Bulgaria, care și-a pierdut o rudă.
Criogenarea țesuturilor vii ar putea permite păstrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a organelor destinate transplantului.
Moartea unui adolescent de 14 ani din Iași a însemnat o șansă la viață pentru 5 pacienți.
La Spitalul Județean din Târgu-Mureș s-a realizat o prelevare de organe de la o pacientă de 69 de ani, aflată în moartă cerebrală.
O femeie din SUA a murit în urma unui transplant de plămâni.
Medicul Cristian Lupașcu consideră că s-ar putea face mult mai multe în spitalele județene legat de activitatea de transplant.
Mai multe vieți au fost salvate în urma unei prelevări de organe care a avut loc, în această dimineață, la Spitalul Floreasca din Capitală.
Trei români au primit o a doua șansă ca urmare a unui acord de colaborare cu Bulgaria în domeniul transplantului.
